Marile grupuri farmaceutice întrerup investițiile în noi antibiotice, generând riscuri majore pentru sănătatea omenirii
Lupta cu infecțiile periculoase pentru oameni începe să fie puternic afectată de deciziile marilor grupuri farmaceutice de a întrerupe finanțarea cercetării pentru descoperirea de noi antibiotice, ca urmare a vânzărilor slabe de astfel de medicamente, într-un moment în care apar tot mai multe bacterii rezistente la tratament, potrivit Bloomberg.
Recent, grupul Novartis a anunțat că pune capăt cercetărilor în domeniul antibacterian și antiviral, la fel cum au făcut anterior și alte mari grupuri farmaceutice – AstraZeneca, Sanofi, Allergan și Medicines Co. Un alt gigant, GlaxoSmithKline (GSK), a anunțat că va face o analiză a activității din sectorul antibioticelor.
Aceste decizii vin într-un moment în care infecții banale au reînceput să aibă efecte letale în întreaga lume, deoarece unele bacterii au dezvoltat rezistență la medicamentele actuale.
Însă marile grupuri farmaceutice consideră că vânzările de antibiotice sunt prea slabe pentru a permite recuperarea investițiilor în cercetare-dezvoltare, iar deocamdată nu au fost luate măsuri guvernamentale care să stimuleze cercetarea în domeniul antibioticelor.
“Piața s-a prăbușit. Suntem într-un moment în care rezistența (la antibiotice) evoluează mult mai repede decât capacitatea noastră de a furniza noi antibiotice”, a declarat David Shlaes, un fost director din sectorul farmaceutic.
Totuși, ultimele decizii vin după o perioadă scurtă în care marile companii au dat senzația că sunt dispuse să investească în noi antibiotice.
În 2014, grupul Merck a plătit 8,4 miliarde de dolari pentru preluarea companiei Cubist, specializată în antibiotice.
În plus, Novartis, GSK și ate mari grupuri au promis la Forumul Economic Mondial din 2016 că vor participa la lupta împotriva super-bacteriilor rezistente la tratamentele actuale.
Guvernul Statelor Unite au oferit protejarea pe termen lung a patentelor și subvenții către companiile care investesc în noi antibiotice.
Însă noile antibiotice apărute pe piață în ultimul timp au înregistrat vânzări foarte slabe. Doar cinci din 16 antibiotice aprobate din anul 2000 până în prezent au înregistrat vânzări de peste 100 milioane de dolari pe an, comparativ cu vânzări de miliarde de dolari în cazul noilor medicamente pentru cancer, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Duke.
Aceste cifre explică dezinteresul marilor grupuri farmcautice pentru sectorul antibioticelor și slabele progrese făcute de cercetarea în domeniu, în condițiile în care nu a mai apărut nicio nouă clasă de antibiotice de 30 de ani.
Pericolul super-bacteriilor
Pe lângă prețul mic comparativ cu al altor medicamente, producătorii au o altă problemă: noile antibiotice sunt mai degrabă ținute ca rezervă și folosite doar dacă pacienții nu mai răspund la tratamentele tradiționale.
Însă specialiștii avertizează că este nevoie de investiții majore, din perspectiva sănătății publice, în descoperirea unor noi antibiotice eficiente împotriva super-bacteriilor.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că rezistenţa la antibiotice reprezintă una dintre cele mai grave pericole pentru sănătate la nivel mondial.
Specialiștii avertizează că în următorii 30 de ani super-bacteriile ar putea ucide un om la fiecare 3 secunde, o situație apropiată de cea înregistrată în Evul Mediu.
În 2016, în Statele Unite a fost descoperită prima bacterie rezistentă la orice fel de antibiotic, o formă rară de E coli.
Apariţia unor astfel de super-bacterii îi îngrijorează pe specialiști. Înainte de descoperirea penicilinei, în 1928, infecţiile bacteriene erau cea mai frecventă cauză a deceselor premature.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.