România are nevoie de o investiţie strategică într-o fabrică de vaccinuri, una de medicamente injectabile şi una de alcool izopropilic din fonduri europene, a transmis directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), dr. Dragoş Damian, pentru 360medical.ro.
Întrebat de 360medical.ro dacă pandemia de Covid-19 interesul autorităţilor pentru industria românească de medicamente, directorul PRIMER a precizat că se discută despre realizarea unor investiţii strategice în acest sector.
"Declarativ da, drept pentru care am solicitat să creăm un grup de lucru pentru a pregăti o investiţie strategică de 100 milioane euro într-o fabrică de vaccinuri, una de medicamente injectabile şi una de alcool izopropilic, bani care pot fi accesaţi din programul EU4Health, care pune la dispoziţia ţărilor membre 9 miliarde euro pentru creşterea rezilienţei sistemelor sanitare, inclusiv pentru investiţii în producţia de produse farmaceutice", a afirmat dr. Damian.
"Vom vedea dacă declaraţiile autorităţilor vor fi puse în practică sau dacă sunt doar făcute în pandemie, după care se va uita despre ele. Ceea ce este clar pentru toată lumea este că România este o ţară captivă intereselor importatorilor, şi este un subiect de siguranţă naţională şi de suveranitate economică ca acest lucru să se schimbe", a completat directorul executiv al PRIMER.
Potrivit patronatului, producătorii români de medicamente sunt în continuare afectaţi de nivelul prea ridicat al taxei clawback, în cuda plafonării ei la 15% pentru produsele farmaceutice fabricate în ţară.
"La 15%, România are cel mai mare sistem de payback din lume pentru medicamentele generice, care de obicei sunt ieftine şi sprijină reducerile de costuri din sistemele sanitare. Reducerea taxei la 15% nu este ceea ce noi am cerut - am cerut scutire de taxă la medicamentele care costă sub 25 de lei -, dar este totuşi un pas înainte, şi anume ca autorităţile au înţeles - e drept, după 5 ani - că motivul pentru care dispar medicamentele ieftine este această taxă", a precizat dr. Dragoş Damian, pentru 360medical.ro.
Directorul PRIMER a vorbit şi despre dificultăţile cu care s-au confruntat producătorii de medicamente din ţară de la debutul pandemiei.
"Producţia din ţară s-a adaptat la solicitările din piaţa românească şi de la export, care au fost atipice atât în perioada stării de urgenţă, cât şi ulterior, în periodele sucesive de alertă. În perioada martie-aprilie a explodat cererea de medicamente antiinflamatoare de tip paracetamol şi combinaţii, ibuprofen şi combinaţii, antibiotice şi produse pentru secţiile ATI şi, în general, o creştere a cererii pentru că s-au făcut stocuri, aşteptându-se ce este mai rău", a spus dr. Damian.
"Ulterior, mai-iunie-iulie, a existat un trend invers, scăderi de cerere, pentru că stocurile făcute nu au fost consumate, iar bolnavii nu au mai ajuns în farmacii şi spitale, acestea din urmă ajungând să aibă un consum cu până la 50% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut", a completat directorul.
Potrivit PRIMER, producătorii de medicamente din ţară au fost nevoiţi să se adapteze şi altor "cazuri atipice".
"Astfel, în martie au fost interzise exporturile paralele, dar ordinul de interzicere a fost greşit aplicat, astfel încât şi exporturile să le spunem "normale", medicamente fabricate în ţară pentru export, au fost interzise de vamă şi poliţia de frontieră, producând pierderi pentru producători şi pentru economie", a menţionat Dragoş Damian.
De asemenea, producătorii de medicamente din România s-au adaptat şi la solicitările pe nevoi speciale venite din ţări din UE, în special pentru paracetamol şi medicamente pentru ATI, care au fost livrate în lunile aprilie si mai.
"Asta pentru că UE s-a confruntat, datorită închiderilor graniţelor, cu o criză nemaivazută de medicamente pentru ATI - anestezice, antialgice, relaxante musculare, medicamente de resuscitare, anticoagulante şi antiinflamatoare cortizonice injectabile", a precizat directorul PRIMER.
Datele INS pe luna mai 2020 privind comerţul exterior arată că exporturile de "produse medicale şi farmaceutice" ale României au însumat 94,9 milioane euro, în creştere cu 42,3% faţă de luna mai 2019, când valoarea a fost de 66,7 milioane euro.
Întrebat care este cauza acestei evoluţii, directorul executiv al PRIMER a explicat că aceste date nu reflectă situaţia exporturilor de medicamente şi produse farmaceutice fabricate în România, deoarece includ şi exportul paralel.
"Această întrebare necesită o explicaţie tehnică, de fond. Investigaţia pe care noi am făcut-o arată că INS evaluează exporturile de "produse farmaceutice" utilizând clasificarea CAEN 21. Or, aici sunt incluse atât exporturile medicamentelor fabricate în ţară - le numeam mai sus exporturi "normale" -, cât şi exporturile paralele, adică medicamente aduse în România pentru pacienţii din ţară care sunt trimise înapoi în UE", a explicat dr. Damian.
"Acestea din urmă sunt, de fapt, medicamentele ale căror exporturi au crescut, pentru că exporturile de medicamente fabricate în ţară au scăzut în mai cu circa 10-15% faţă de 2019, fapt confirmat de toţi producătorii din ţară. Iată că au explodat din nou exporturile paralele, care vor lăsa pacienţii români fără medicamentele din import", a mai spus directorul PRIMER.
