Ministerul Sănătăţii a stabilit cele 3 liste de medicamente pentru fiecare plafon al taxei clawback, după intrarea în vigoare a legii care a introdus o taxă plafonată şi diferenţiată, cu trei niveluri, pentru medicamentele produse în România, generice şi inovative.
Parlamentul a votat în acest an proiectul legislativ PLX 78/2020, care introduce o taxă clawback plafonată şi diferenţiată: 15% pentru medicamentele produse în România, 25% pentru medicamentele inovative şi 20% pentru cele generice şi biosimilare.
Ulterior, legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi a fost publicată în Monitorul Oficial în 15 mai, intrând în vigoare.
Pentru aplicarea legii este, însă, nevoie de legislaţie secundară, respectiv de un ordin de ministru care să aprobe lista "medicamentelor de tip I, tip II şi tip III". Lista medicamentelor de tip I cuprinde medicamentele inovative, cu taxa clawback de 25%, lista tip II include medicamentele produse în România (15%), iar lista tip III - medicamentele generice şi biosimilare (20%).
"Legiuitorul a statuat faptul că lista ce conţine clasificarea medicamentelor de tip I, tip II şi tip III se aprobă trimestrial prin Ordin al ministrului sănătăţii, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii unui trimestru", se menţionează în referatul de aprobare al proiectului de ordin.
ANMDMR a înaintat clasificarea medicamentelor, iar Direcţiei Politica Medicamentului, a Dispozitivelor şi Tehnologiilor Medicale din Ministerul Sănătăţoii a asigurat prelucrarea datelor şi informaţiilor pentru identificarea cazurilor conexe medicamentelor de tip I.
Astfel, “sunt considerate medicamente inovative şi pentru care în ultima lună din fiecare trimestru nu există cel puţin un generic sau un biosimilar cu preţ introdus în Lista de decontare a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate”, se arată în document.
Pentru trimestrul al II-lea din 2020, termenul de aprobare prin ordin al ministrului sănătăţii a listei "medicamentelor de tip I, tip II şi tip III" este 25 iulie.
Pentru primul trimestru din 2020, valoarea taxei clawback a fost plafonată la nivelul din ultimul trimestru al anului trecut.
Plafoanele aplicabile taxei clawback, în forma votată de plenul Camerei Deputaţilor, rămân printre cele mai mari din Uniunea Europeană, însă înseamnă o reducere semnificativă a poverii fiscale faţă de ninvelul actual.
Nivelul taxei clawback impuse producătorilor de medicamente a fost calculată la nivelul de 27,65% pentru ultimul trimestru al anului trecut de către CNAS, în creştere faţă de nivelul din trimestrul anterior (când a fost de 26,49%).
De altfel, mai multe organizaţii din ţară – Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Asociaţia Local American Working Group (LAWG) şi Patronatul Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania (PRIMER) – au salutat plafonarea taxei clawback, considerând că măsura reduce riscurile de limitare a accesului pacienţilor români la medicamente.
