Din aprilie 2021, România are o lege a suplimentelor alimentare (Legea nr. 56/2021), după ce actul normativ a fost votat în Parlament, promulgat de preşedintele Klaus Iohannis şi publicat în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, legea nu poate fi aplicată corespunzător, în lipsa nomelor de aplicare, care nu au fost elaborate de Ministerul Sănătăţii nici după aproape trei ani de la intrarea în vigoare a actului normativ. Joi, Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) a făcut un nou apel la Ministerul Sănătăţii să adopte cât mai rapid Normele de aplicare a Legii suplimentelor alimentare, avertizând că lipsa reglementărilor generează piedici în activitatea operatorilor din acest domeniu şi efecte negative asupra consumatorilor.
PRISA subliniază că normele de aplicare sunt necesare pentru a clarifica modul de implementare a legii, pentru a înlătura neconcordanţele între prevederile sale şi situaţia din piaţă şi pentru a elimina piedicile în activitatea operatorilor din acest domeniu şi efectele negative asupra consumatorilor.
PRISA atrage atenţia că Ministerul Sănătăţii era obligat să elaboreze normele de aplicare ale Legii 56/2021 şi să le aprobe până la 1 iunie 2021, potrivit articolului 15 din lege.
Ca efect al noii legi, Serviciul Naţional pentru Plante Medicinale, Aromatice şi Produse ale Stupului (SNPMAPS) din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucureşti nu a mai notificat suplimentele alimentare ce conţin vitamine/minerale şi botanice sau alte ingrediente, conform legislaţiei anterioare, deşi normele nu au fost publicate.
“Stoparea notificărilor la IBA Bucureşti a creat un flux mai mare de dosare de notificare ce trebuie prelucrate de către Centrele regionale de sănătate publică din Iaşi, Cluj Napoca şi Timişoara, aspect care a determinat prelungirea termenelor de obţinere de către operatori a avizelor pentru punerea pe piaţă a unor produse noi, limitând astfel accesul consumatorilor la suplimente alimentare inovatoare“, a declarat secretarul general al PRISA, Gerald Flintoacă-Filip, citat într-un comunicat al organizaţiei.
În plus, legea conţine o serie de articole care aduc modificări ce ar trebui implementate prin normele metodologice de aplicare, potrivit PRISA.
Astfel, companiile care activează pe piaţa suplimentelor alimentare susţin că au nevoie de clarificări în ceea ce priveşte avizarea plantelor, publicitatea, dar şi pe alte articole din această lege, pentru ca acestea să fie aplicate corespunzător cu realităţile din piaţă.
În ceea ce priveşte publicitatea suplimentelor alimentare, prin OUG 83/2022 (pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006), avizarea materialelor publicitare a fost eliminată, la propunerea PRISA, pe motiv că măsura ar fi implicat o dublare a procesului de verificare a informaţiilor prezente pe etichetă.
De altfel, PRISA susţine că piaţa suplimentelor alimentare este deja suprareglementată şi consideră că normele europene în domeniu sunt acoperitoare.
"Spre exemplu, privind comunicările comerciale, PRISA nu susţine suprareglementarea domeniului şi avizarea publicităţii, aşa cum propune Legea de aprobare a OUG 83/2022 care modifică legea 56/2021. Publicitatea suplimentelor alimentare nu este avizată în niciuna din ţările Uniunii Europene şi nici în alte părţi ale lumii”, afirmă Gerald Flintoacă-Filip.
Potrivit PRISA, eliminarea inadvertenţelor şi simplificarea procedurilor de avizare pot fi realizate prin normele de aplicare a legii şi ar duce la o mai bună funcţionare a pieţei suplimentelor alimentare.
"De aceea, PRISA susţine publicarea cât mai rapidă a normelor Legii suplimentelor alimentare pentru mai multă claritate privind introducerea pe piaţă a acestei categorii de produse în România şi este deschisă oricărui tip de verificare şi monitorizare produselor puse în piaţă, care este în interesul industriei şi al consumatorilor", se mai arată în comunicat.
Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare a fost înfiinţat în anul 2000, iar din 2011 funcţionează ca patronat.
