Ministerul Sănătăţii intenţionează să suspende exportul a 16 medicamente, antibiotice şi antitermice de uz pediatric, pentru o perioadă de şase luni, motivând măsura prin discontinuităţile apărute în ultimele luni în disponibilitatea produselor pe piaţa din România.
Măsura este prevăzută într-un proiect de ordin elaborat de Ministerul Sănătăţii, fiind anunţată recent de ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila.
"Se aprobă Lista medicamentelor antibiotice şi antitermice cu administrare orală, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, a căror distribuţie în afara teritoriului României se suspendă temporar, pe o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin", prevede proiectul.
Anexa proiectului cuprinde o listă de 16 medicamente, dintre care 13 antibiotice şi 3 antitermice de uz pediatric, pentru care se propune suspendarea exportului: amoxicilină, amoxicilină / acid clavulanic, azitromicină, cefaclor, cefalexină, cefiximă, cefpodoxim, cefuroximă, claritromicină, fosfomicină, fenoximetilpenicilină, sulfametoxazol / trimetoprim, sultamicilină (antibiotice), ibuprofen suspensie orală, paracetamol soluţie orală şi paracetamol sirop (antitermice de uz pediatric).
Autorii proiectului consideră că măsura este necesară "pentru evitarea disfuncţionalităţilor în asigurarea antibioticelor şi antitermicelor de uz pediatric, disfuncţionalităţi ce conduc fără posibilitate de interpretare la sincope grave în îmbunătăţirea stării de sănătate a bolnavilor, cu consecinţe critice ce pot fi uşor de prevăzut pentru viaţa acestora în perioada de criză", potrivit referatului de aprobare al proiectului de act normativ.
Datele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) prezentate în document sugerează că există discontinuităţi în aprovizionarea pieţei din România pentru antibioticele incluse în lista medicamentelor pentru care exportul urmează să fie suspendat.
"Aceste discontinuităţi temporare sau permanente se înregistrează inclusiv pe fondul motivelor de fabricaţie, cerere şi consum ridicat, întârzieri sau indisponibilitatea materiilor prime necesare formelor de ambalare, a substanţelor active, dar şi a motivelor comerciale cauzate de creşterea preţurilor utilităţilor pe fondul crizei energetice şi implicit a tuturor componentelor de pe întreg lanţul de fabricaţie", susţin autorii proiectului.
Un alt motiv este creşterea semnificativă a consumului. Astfel, în perioada octombrie 2021 - septembrie 2022, s-a observat o creştere a consumului de antipiretice pediatrice (forme orale lichide) faţă de aceeaşi perioadă precedentă, pe fondul valului de infecţii respiratorii.
Spre exemplu, pentru ibuprofen (forme orale lichide) s-a înregistrat o creştere de 49%, iar pentru paracetamol de 57%.
"Apreciem că datele de mai sus confirmă faptul că împrejurările prezentate reprezintă o situaţie în care sănătatea şi viaţa persoanelor trebuie protejate", se mai arată în document.
Recent, Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM), reprezentativă pentru sectorul distribuţiei paralele din România, a reacţionat la anunţul privind o posibilă restricţionare a exportului de medicamente de către autorităţi, avertizând că o astfel de măsură “ar putea provoca turbulenţe nejustificate în piaţa unică, fără a rezolva cauzele fundamentale ale acestor penurii”.
