Producătorii de medicamente generice din România solicită autorităţilor reducerea taxei clawback: "face ca medicamentele ieftine să iasă din piaţă"

Producătorii de medicamente generice din România solicită autorităţilor reducerea taxei clawback: "face ca medicamentele ieftine să iasă din piaţă"

Reprezentanţii producătorilor de medicamente, reuniţi în cadrul Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), solicită autorităţilor reducerea graduală a taxei clawback, care are ca efect ieşirea medicamentelor ieftine din piaţă. În prezent, taxa clawback este de 20% pentru medicamentele inovative şi de 15% pentru cele generice.

Declaraţiile au avut loc marţi, în cadrul conferinţei PRIA Finance for Keys Business Sectors.

Astfel, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice propune reducerea graduală a taxei clawback, cu 5% în primul an, nivel care ar menţine medicamentele generice pe piaţă.

“Prima optimizare bugetară pe care v-o propunem este această reducere a taxei clawback într-un mod gradual. În primul an, să putem reduce cu 5%, ceea ce va ţine medicamentele generice pe piaţă. Şi nu este o poveste. Noi putem să vedem că, în perioada 2016-2023, prin introducerea medicamentelor generice în piaţă, am avut o optimizare bugetare de 1 miliard de euro şi estimăm că, până în 2028, această optimizare bugetară să mai aducă 500 de milioane de euro”, a declarat Daniel Bran, membru în board-ul APMGR, citat de Agerpres.

Potrivit asociaţiei, o astfel de reducere a taxei clawback ar avea un impact bugetar pozitiv.

“Ştiu că pare cumva pe dos: dacă scad o taxă nu mai am bani la buget. De fapt, optimizez bugetul, rămânând medicamentele ieftine în piaţă şi atunci cheltui mai puţin”, a explicat Daniel Bran.

A doua propunere este legată directiva europeană a apelor uzate. Asociaţia solicită amânarea aplicării directivei şi crearea unui grup de lucru care să evalueze impactul real asupra economiei.

“Aceste investiţii suplimentare pot să creeze disfuncţionalităţi majore în industrie. Pentru că în momentul în care această Directivă a fost gândită, impactul bugetar la nivel european a fost calculat undeva la 1 miliard de euro. Astăzi, când ne gândim să implementăm această Directivă, vedem că o ţară ca Finlanda are doar un impact de 800 de milioane, iar o ţară ca Germania are un impact de 1,5 miliarde de euro”, a menţionat reprezentantul APMGR.

În România există peste 40 de capacităţi de producţie de medicamente, toate generice, care contribuie cu 1,1% la produsul intern brut (PIB), potrivit datelor prezentate.

„Mai mult, având o industrie puternică, putem spune că participăm şi la echilibrarea balanţei comerciale prin exporturile pe care le facem. În industrie lucrează peste 9.000 de oameni, care sunt înalt calificaţi. Lucrează medici, farmacişti, cercetători. Vorbim de o industrie puternică, cu un impact deosebit economic”, a spus Daniel Bran.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte impactul bugetar al industriei, situaţia este diferită.

După cum ştiţi, în România există politica celui mai mic preţ, dar pe de altă parte, vorbim despre taxa clawback, care este privită ca un venit, dar în acelaşi timp şi ca o piedică pentru optimizarea bugetară, deoarece 70% dintre pacienţii care sunt trataţi în România sunt trataţi cu medicamente generice”, a mai spus Daniel Bran.

viewscnt