Aproape două treimi (62%) dintre români folosesc medicamente eliberate fără prescripţie când se confruntă cu primele simptome ale unei afecţiuni minore, relevă rezultatele unui studiu despre automedicaţie prezentat joi de Asociaţia Română a Producătorilor de medicamente fără prescripţie, suplimente alimentare şi dispozitive medicale (RASCI).
Studiul a fost realizat pentru RASCI de către compania de cercetare de piaţă IPSOS, în cadrul campaniei educaţionale „Despre sănătate, cu responsabilitate”.
Potrivit studiului, confruntaţi cu simptome ale unei afecţiuni minore pe parcursul ultimelor 12 luni, ca primă reacţie, 39% dintre respondenţi au declarat că au folosit un medicament fără reţetă (OTC) pentru a-şi ameliora simptomele, în timp ce 23% au apelat la suplimente alimentare în gestionarea acestora, fie vitamine şi minerale, fie suplimente alimentare pe bază de plante.
Dintre respondenţii incluşi în studiu, 18% au declarat că nu au luat nicio măsură ci au aşteptat ca afecţiunea să treacă de la sine, în timp ce 16% au declarat că au folosit remedii populare.
„Este de aşteptat că nu ne vom prezenta la medic pentru ”un banal strănut”, este corect să luăm un antitermic atunci când avem febră până ajungem la medic, însă atunci când nu recunoaştem simptomele sau ne confruntăm cu simptome de o intensitate şi durată pe care nu le-am mai întâlnit anterior, sau care se repetă relativ frecvent, este foarte important să nu amânăm şi să consultăm medicul”, a afirmat dr. Daciana Toma, secretar al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
“Automedicaţia controlată poate fi o soluţie, în sensul în care pacientul apelează la un tratament indicat anterior de către medic pentru aceeaşi afecţiune sau pentru simptome similare. Însă aceasta necesită o informare corectă în prealabil şi o responsabilizare a pacientului cu privire la administrarea corectă a tratamentului, conform indicaţiilor din prospect”, a completat medicul.
Cele mai comune simptome din afecţiunile pentru gestionarea cărora românii apelează la automedicaţie cu produse care se eliberează fără reţetă sunt: răceală şi gripă, dureri de cap, dureri articulare şi musculare, dureri menstruale, balonare, arsuri gastrice sau dureri de stomac.
Medicul reprezintă principala sursă de informare cu privire la abordarea corectă în cazul afecţiunilor minore, privind tratamentul cu produse care se eliberează fără prescripţie medicală (65%), acesta fiind urmat îndeaproape de farmacist (60%).
Totodată, aceştia sunt şi sursele de informare care se bucură de cea mai mare încredere din partea respondenţilor, 8.8 din 10 în cazul medicului, respectiv 8.0 din 10 în cazul farmacistului.
„De cele mai multe ori, persoanele care achiziţionează produse care se eliberează fără prescripţie medicală ştiu dinainte ce produse vor, fie că au mai folosit cu altă ocazie, fie că le-au mai fost recomandate sau au auzit despre acestea din diferite surse”, a menţionat dr. farm. Răzvan Prisada, vicepreşedinte al Colegiului Farmaciştilor din România.
“De aceea, nu este suficient să ne bazăm pe faptul că oamenii ar trebui să citească prospectul şi eticheta produsului, ci este foarte important ca noi, farmaciştii, să ne asigurăm că pacienţii şi consumatorii au informaţiile corecte şi complete, că ştiu ce fel de produs cumpără, înţeleg care sunt rolul şi efectul acestuia asupra organismului, cum ar trebui administrat şi care sunt posibilele interacţiuni pe care le poate genera”, a completat Răzvan Prisada.
Majoritatea respondenţilor din cadrul studiului au declarat că citesc prospectul unui produs. Cu toate acestea, nu toate informaţiile incluse în prospect prezintă acelaşi nivel de interes în rândul utilizatorilor, aceştia fiind interesaţi în principal de modul de administrare şi dozaj (84%) şi efecte secundare (80%), în timp ce restul sunt citite doar de aproximativ jumătate dintre respondenţi.
„Deşi informaţiile din studiu relevă faptul că oamenii citesc, într-un procent covârşitor, informaţiile din prospect, respectiv de pe eticheta produselor care se eliberează fără prescripţie medicală, fapt ce nu poate decât să ne bucure, acelaşi studiu a constatat că există confuzii frecvente între categoriile de produse pe care Asociaţia le reprezintă, cu precădere între OTC-uri şi suplimente alimentare”, a spus directorul executiv al RASCI, Diana Mereu.
Studiul de cercetare de piaţă a fost realizat de către IPSOS România în perioada august-septembrie 2019 şi a inclus două etape: cercetare calitativă şi cantitativă.
Populaţia ţintă a studiului au fost persoane cu vârsta între 18-55 ani, care au suferit de afecţiuni minore în ultimele 12 luni şi le-au tratat cu produse care se eliberează fără prescripţie medicală (medicamente eliberate fără reţetă, suplimente alimentare, dispozitive medicale pentru îngrijire personală).
Cercetarea calitativă a inclus focus-grupuri în Bucureşti şi încă două oraşe din ţară cu populaţia ţintă, dar şi interviuri în profunzime cu medici şi farmacişti.
Studiul cantitativ a constat în 800 de interviuri online, eşantionul fiind reprezentativ urban pentru populaţia ţintă. Eroarea maximă de eşantionare pentru eşantionul de 800 respondenţi este de +/-3,5%, la un nivel de încredere de 95%.
