Părţile interesate au agreat o formulă de calcul a taxei clawback care urmează să fie pusă în practică cât de curând, a declarat miercuri ministrul interimar al Sănătăţii, Victor Costache, fără a preciza dacă este vorba despre plafonarea anunţată de asociaţiile producătorilor de medicamente.
Luni, principalele asociaţii care reprezintă producătorii de medicamente prezenţi pe piaţa din România au propus guvernului şi partidelor politice plafonarea taxei clawback la 20% pentru medicamentele generice şi la 25% pentru inovative, precizând că varianta a fost deja agreată în cadrul unei comisii inter-ministeriale.
Propunerea a fost transmisă de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG), care consideră că stoparea creşterii taxei clawback este o primă măsură pentru normalizarea accesului pacienţilor la medicamente.
Declaraţiile ministrului sugerează că ar putea fi vorba despre această variantă.
"S-a constituit un grup de lucru format din specialiştii Casei Naţionale [de Asigurări de Sănătate], ai Ministerului de Finanţe şi ai Ministerului Sănătăţii, reprezentanţii importatorilor de medicamente, producătorilor de medicamente. În decembrie, în ultima sesiune de guvern, s-a făcut o formulă de calcul, o actualizare cu inflaţia pentru a se scădea taxa clawback şi a nu se scădea şi mai mult numărul de medicamente de pe piaţa românească", a afirmat Victor Costache.
"În momentul de faţă s-a agreat o formulă de calcul care urmează să fie pusă în practică cât de curând. Evident, nu mai depinde de noi - Guvernul nu mai poate emite ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă - şi a fost depus un amendament în Parlament de către un parlamentar liberal cu o formulă de calcul a taxei clawback", a mai spus ministrul.
360medical.ro a prezentat, în exclusivitate, informaţia că nivelul taxei clawback impuse producătorilor de medicamente a fost calculată la nivelul de 27,65% pentru ultimul trimestru al anului trecut de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în creştere faţă de nivelul din trimestrul anterior (când a fost de 26,49%).
Comisia inter-ministerială pentru revizuirea taxei clawback a fost formată anul trecut prin decizia premierului Ludovic Orban, fiind organizată sub conducerea Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Sănătăţii.
Structura are scopul de a aduce la aceeaşi masă industria şi autorităţile pentru identificarea prin dialog a celor mai bune soluţii de stopare a crizei medicamentelor şi, implicit, de limitare a creşterii taxei clawback.
Potrivit asociaţiilor, obiectivul comun identificat este adoptarea unei formule noi de calcul a taxei clawback, care va permite reducerea timpului de introducere a unor terapii noi inovatoare, cât şi stoparea retragerii din România a medicamentelor generice esenţiale.
Reprezentanţii producătorilor de medicamente consideră esenţială susţinerea Parlamentului pentru o astfel de măsură, “pentru a evita o accentuare a crizei medicamentelor, care are un risc crescut de impact social şi contribuie la afectarea drepturilor pacienţilor români de a avea acces la medicamente”.
În lipsa aplicării unor măsuri, medicamentele vor continua să fie retrase din piaţă, iar alternativele terapeutice vor ajunge în piaţă la costuri mult mai mari, creând un dezechilibru major al bugetului de medicamente, al mediului de operare şi al balanţei comerţului exterior, potrivit asociaţiilor.
În absenţa acestei măsuri de plafonare, taxa clawback va urca la 31%-32% din valoarea compensată a medicamentelor în primul trimestru din 2020, estimează asociaţiile menţionate.
