Un nou medicament antiviral oral dezvoltat de cercetătorii de la Rutgers Health, din Statele Unite, ar putea deveni o armă importantă în lupta împotriva Covid-19. Compusul experimental oferă o protecţie crescută împotriva tulpinilor virale rezistente la alte medicamente, funcţionează la doze mai mici şi nu provoacă reacţii adverse cauzate de interacţiuni medicamentoase – o problemă majoră în cazul tratamentelor actuale.
Cercetătorii de la Rutgers Health au dezvoltat un nou candidat antiviral cu administrare orală împotriva Covid-19, care ar putea depăşi limitările majore ale medicamentului Paxlovid, în prezent cel mai prescris tratament oral pentru infecţia cu SARS-CoV-2.
La fel ca predecesorul său, noul compus, denumit Jun13296, vizează o proteină virală diferită faţă de cea pe care acţionează Paxlovid şi funcţionează singur, fără a fi combinat cu ritonavir. Însă Jun13296 depăşeşte primul efort al aceluiaşi laborator în mai mulţi parametri esenţiali.
„Acest nou compus este mai potent decât candidatul nostru din prima generaţie,” a declarat într-un comunicat Jun Wang, autorul principal al studiului publicat în Nature Communications şi profesor de chimie medicinală la facultatea de farmacie din cadrul Rutgers. „În studiile pe animale, inhibitorul nostru de generaţie a doua oferă 90% protecţie la doar o treime din doza compusului iniţial şi reduce semnificativ încărcătura virală din plămâni”, a precizat acesta.
Noul compus abordează şi principala limitare a Paxlovid: efectele adverse cauzate de interacţiunile medicamentoase.
„Majoritatea persoanelor cu risc crescut de complicaţii Covid iau deja tratamente pentru afecţiuni precum hipertensiunea sau diabetul,” a explicat Wang. „Un procent mare dintre aceştia nu pot lua Paxlovid din cauza interacţiunilor cu alte medicamente”.
Echipa a proiectat noul compus astfel încât să ţintească o structură virală numită proteaza de tip papaină (PLpro), diferită de proteaza principală vizată de Paxlovid.
În testele de laborator, Jun13296 s-a dovedit eficient împotriva variantelor virale rezistente la Paxlovid.
„Avem date care confirmă că inhibitorul nostru PLpro păstrează o inhibare puternică împotriva tuturor variantelor testate”, a adăugat Wang.
Laboratorul de la Universitatea de Stat din Oklahoma a testat compusul pe şoareci infectaţi cu SARS-CoV-2. Rata de supravieţuire la 5 zile a fost de 90% pentru şoarecii trataţi cu Jun13296, comparativ cu 40% pentru cei care au primit acelaşi dozaj scăzut din compusul de prima generaţie Jun12682 şi 0% pentru cei netrataţi.
Medicamentul a redus semnificativ inflamaţia şi nivelul viral din plămâni. La o doză de 75 mg/kg, Jun13296 a oferit protecţie antiinflamatoare puternică, în timp ce Jun12682 a avut o eficienţă moderată.
Ceea ce este şi mai promiţător: Jun13296 a fost eficient la doze comparabile sau chiar mai mici decât Paxlovid în modele animale similare.
„Dacă ne uităm la modelul animal în care a fost testat Paxlovid, este nevoie de 150 până la 300 mg/kg pentru a obţine o eficienţă similară”, a indicat Wang.
Eficienţa la doze mai mici este importantă, deoarece reduce riscul de efecte adverse, explică el.
Spre deosebire de Paxlovid, Jun13296 nu inhibă enzimele CYP450 majore implicate în metabolizarea medicamentelor, conform testelor de laborator, ceea ce sugerează că nu interferează cu alte medicamente şi nu necesită co-administrare cu ritonavir – evitând astfel efectele adverse din interacţiunile mai multor medicamente.
Contribuţii importante la studiu au venit din partea laboratorului Centrului pentru biotehnologie avansată şi medicină de la Rutgers (CABM), care a rezolvat structura cristalografică a PLpro – esenţială pentru proiectarea pe bază de structură moleculară.
Trecerea la studii clinice umane presupune provocări importante, în special financiare. Echipa estimează că următoarea etapă va costa „zeci de milioane de dolari,” mult peste ceea ce pot obţine laboratoarele academice.
Echipa sa caută parteneriate cu companii farmaceutice sau organizaţii non-profit pentru a avansa studiile preclinice şi aplicaţiile către autorităţile de reglementare din domeniul sănătăţii.
Această reuşită vine în contextul în care virusul SARS-CoV-2 continuă să evolueze, inclusiv în forme rezistente la tratamentele existente. Echipa subliniază că este esenţial să existe multiple opţiuni terapeutice, pentru a face faţă viitoarelor valuri pandemice. Chiar dacă nu este imediat comercializat, finalizarea studiilor clinice timpurii ar putea reduce semnificativ timpul necesar pentru aprobarea unui tratament, în eventualitatea apariţiei unei noi epidemii.
Metodologiile dezvoltate de echipa de cercetare sunt aplicabile şi altor boli infecţioase, nu doar Covid-19, au subliniat autorii. Laboratorul Rutgers este specializat în dezvoltarea de antivirale pentru mai multe virusuri respiratorii, inclusiv gripă şi enterovirusuri.
