Apărarea accesului la serviciile de reducere a riscurilor pentru consumatorii de droguri din România

Apărarea accesului la serviciile de reducere a riscurilor pentru consumatorii de droguri din România
iunie 26 14:01 2021 Timp citire articol: 6 minut(e)

Cu ocazia zilei „Sprijin, Nu pedepse” 26 iunie, ARAS și Coalition PLUS, o rețea internațională de asociații comunitare care luptă împotriva SIDA și hepatitei virale, solicită guvernului României și comunității internaționale să garanteze acces universal la serviciile de reducere a riscurilor (RDR) pentru persoanele care consumă droguri în România.

Nu doar că acestea sunt eficiente înîmbunătățirea stării de sănătate a utilizatorilor, a ieșirii din dependență, a luptei împotriva mortalității și a infecțiilor precum HIV și hepatita virală, aceste servicii se luptă să existe, datorită adevăratului război declarat împotriva drogurilor și consumatorilor.

Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) a invitat cu această ocazie la 21 de zile de acțiune “Sprijin, nu Pedepse” în care au fost contactați factorii de decizie la nivel central și local, executiv și legislativ şi s-a atras atenția publicului larg în jurul acestei teme prin social media. În acest sens, am semnalat lipsa finanțării pentru serviciile de susținere a nevoilor consumatorilor de droguri injectabile din București prin scrisori directe către Primăria București, primăriile de sector, DGSPAC-urile, Ministerul Sănătății, Ministerul de Interne, Agenția Națională Antidrog, comisiile de sănătate din Senat și Camera Deputaților.

Una dintre recomandările generale ale UNAIDS pentru realizarea eliminării HIV este extindereaserviciilor de reducere a riscurilor la 90% dintre persoanele care consumă droguri la nivel mondial. În special expuși la HIV și hepatită, aceste persoane reprezintă 10% din cauzurile de noi infecții cu HIV dintre care 63% sunt infectați și cu virusul hepatitei C, în România. Mai mult, majoritatea acestor persoane nu au acces la servicii adecvate de reducere a riscurilor iar multe din aceste programe sunt exclusiv pentru persoanele care au carte de identitate, iar unele numai pentru cele ce au asigurare de sănătate.

Eșecul complet al legilor represive
În plus, contextul juridic național care sancționează și marginalizează persoanele care consumă droguri previne reducerea noilor infecții și a mortalității legate de HIV și hepatita C. Încălcând drepturile omului, aceste legi le pun sănătatea în pericol. Detenția persoanelor pentru consumul și deținerea de droguri, de exemplu, le crește vulnerabilitatea la HIV și hepatită în timpul detenției.

Reducerea riscurilor, funcționează!
Cu toate acestea, servicii de reducere a riscurilor (schimb de seringi, distribuție de naloxonă pentru prevenirea supradozeor, terapie de substituție cu metadonă)s-au dovedit a fi eficiente atât în serviciile de sănătate, cât și în răspunsul la epidemiile cu HIV și hepatită C. Un raport publicat în 2016 de UNAIDS indică faptul că țările care au implementat aceste programe de reducere a riscurilor au înregistrat o reducere a noilor cazuri de infecție cu HIV printre persoanele care consumă droguri.
ARAS a asigurat în ultimii 20+ ani servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri pentru populația din București, în acord cu recomandările UNAIDS și OMS și în limitele fondurilor disponibile.

În tot acest timp, am atras atenția instituțiilor publice că, pentru ca aceste servicii să fie constante și eficiente, ele trebuie să fie susţinute de politicile din domeniu şi de finanţări de la bugetul de stat, atât de la nivel central cât şi de la nivel local.
„Sănătatea este un drept al omului; aceasta trebuie să aibă întotdeauna prioritate față de politici și legi care impun pedepse cu închisoarea pentru persoanele care folosesc droguri. Este timpul ca România să adopte o abordare care să se concentreze asupra sănătății fiecărui individ și să se asigure
că nimeni nu este lăsat în urmă”, a declarat Maria Georgescu, director executiv ARAS.„Statele noastre vor putea stopa epidemiile de HIV și hepatită numai favorizând o abordare a politicilor de droguri care să respecte mai mult drepturile fundamentale și prin integrarea mecanismelor și măsurilor de reducere a riscurilor în legislațiile naționale”, adaugă Hakima Himmich, președintele Coaliției PLUS .

Întărirea finanțării RDR
Pe lângă măsurile represive, celălalt obstacol major în calea dezvoltării serviciilor de reducere a riscurilor rămâne insuficiența finanțării, care se diminuează de-a lungul anilor. În timp ce în 2016, doar 13% din nevoi au fost finanțate de fapt în țările cu venituri mici și medii, această pondere a crescut la 5% în 2019. La nivel global, doar 7% din finanțarea internațională a fost alocată reducerii riscurilor și au fost alocate organizațiilor comunitare care sunt în fruntea implementării acestor programe.

Investirea în soluții pe termen lung pentru acest tip de servicii, ar putea economisi statul român de cheltuieli de cel puțin 6000 euro/persoană/an, lucrând mai mult pe prevenție decât pe tratament. Pentru a atinge obiectivele de eliminare a HIV și hepatitei C, este urgent ca oferta de servicii de reducere a riscurilor și să devină accesibilă tuturor utilizatorilor din România și din întreaga lume.
În acest sens, actorii comunitari (educatori colegi, asistenți sociali, medici etc.) joacă un rol central în ciuda contextului juridic represiv și a resurselor financiare limitate. Acești mediatori comunitari își riscă adesea viața pentru a oferi îngrijire și sprijin persoanelor care consumă droguri în zone de consum nesigure. Cu toate acestea, activitatea lor rămâne puțin recunoscută și depinde de finanțarea incertă, în ciuda naturii sale extrem de esențiale.

Menționăm ca și exemplu de bune practici centrul ARENA unde oferim servicii de substituție cu metadonă și ne bucurăm de suportul continuu al partenerului nostru Institutului Național de Boli Infecțioase Dr. Matei Balș încă din 2007 pentru a veni în întâmpinarea nevoilor consumatorilor de droguri injectabile și a asigura servicii de tratament medical, accesate de peste 3000 de CDI.

De asemenea, salutăm răspunsul instituțiilor care au venit către noi până acum, precum DGSPAC Sector 4 care a reacționat la apelul nostru prin furnizarea de seringi, atât de necesare în contextul actual. Rămânem deschiși dialogului și disponibili pentru a colabora cu oricare din actorii sus-menționați în dezvoltarea de soluții sustenabile ce vor contribui la continuarea furnizării acestor tipuri de servicii.

ARAS și Coalition PLUS solicită guvernului României și actorilor implicați în sănătatea publică globală:
– să garanteze accesul universal la serviciile de reducere a riscurilor pentru utilizatorii din România și
în întreaga lume,
– să consolideze finanțarea programelor de reducere a riscurilor pentru a asigura dreptul la sănătate
al persoanelor care consumă droguri;
– să reformeze politicile privind drogurile optând pentru o legislație mai puțin represivă și mai
preocupate de sănătatea persoanelor care consumă droguri;
– să implice consumatorii de droguri în dezvoltarea politicilor care îi privesc;
– să recunoască, valorizeze și remunereze mediatorii comunitari care se angajează să asigure acces
la sănătate în comunitățile lor.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu