Campania de prevenţie “Asumă-ţi să fii sănătos!” a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti va ajunge, în premieră, pe litoralul românesc şi va oferi turiştilor prezenţi în 5 staţiuni de la Malul Mării Negre consultaţii gratuite în specialităţile endocrinologie şi dermatologie.
Campania ce va fi realizată în parteneriat cu Societatea Română de Endocrinologie (SRE) şi Societatea Română de Dermatologie (SRD) cu sprijinul Direcţiei de Sănătate Publică din Constanţa şi al Ministerului Apărării Naţionale se va derula în perioada 16-20 august şi va beneficia de voluntariatul medicilor rezidenţi şi specialişti, precum şi de suportul coordonatorilor principali ai acestui eveniment : Prof. Univ.Dr. Viorel Jinga, Rector al UMFCD, Prof. Univ.Dr. Cătălina Poiană, Prorector al UMFCD şi Preşedinte al SRE, Dr. Alin Nicolescu , Secretar General SRD, Conf.Univ.Dr. Magda Constantin, precum şi Ec. Cristina Ecaterina Schipor, Director Executiv al DSP Constanţa.
“La nivelul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti ne-am propus să ducem medicina de prevenţie în cât mai multe programe şi campanii sustenabile menite să-i protejeze pe cei din jurul nostru şi în acest context ne-am îndreptat anul acesta, în premieră, Campania -Asumă-ţi să fii sănătos!- către litoralul românesc unde toţi cei aflaţi în vacanţă vor putea beneficia de consultaţii gratuite integrate în două importante specialităţi medicale. Pentru realizarea acestui important proiect nu pot decât să le mulţumesc tuturor partenerilor noştri şi am convingerea că foarte mulţi dintre cei aflaţi în vacanţă în această perioadă pe litoralul românesc se vor responsabiliza şi vor trece pragul campaniei noastre de prevenţie” a declarat Prof.Univ.Dr. Viorel Jinga, Rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti.
Pe parcursul celor cinci zile ale Campaniei - Asumă-ţi să fii sănătos! –Litoral 2021 toţi cei care doresc să beneficieze gratuit de consultaţii dermatologice şi endocrinologice vor putea apela la profesionalismul celor 24 de medici (rezidenţi şi specialişti) care vor fi prezenţi în cele cinci puncte de lucru special amenajate (corturi spaţioase ale MApN pe care vor fi afişate bannere ale campaniei) în următoarele staţiuni: Costinesti, Neptun, Saturn, Mangalia şi Vama Veche. Consultaţiile se vor face în perioada 16-20 august în intervalele orare 09.00 – 12.00 si 15.00 – 18.00.
Corturile vor fi amplasate lângă următoarele repere:
- Baze salvare acvatică-salvamar şi punct de prim ajutor –plajă Neptun
- Baze salvare acvatică-salvamar şi punct de prim ajutor – plajă Mangalia
- Baze salvare acvatică-salvamar şi punct de prim ajutor –plajă Vama Veche
- Containere Smurd-ISU- plajă Costineşti
- Containere Smurd-ISU- plajă Saturn
Campanie de screening pentru riscul de Osteoporoză şi Sindrom metabolic
- Peste un milion de femei şi bărbaţi din România cu vârsta de peste 50 de ani suferă de osteoporoză, având un risc major de fracturi osoase de [1]
- 4 din 10 femei cu vârsta 40-70 de ani sunt diagnosticate cu "boala oaselor fragile"
- 1 din 2 femei şi 1 din 5 bărbaţi de peste 50 de ani vor suferi o fractură de fragilitate în cursul vieţii lor, ceea ce duce adesea la o pierdere a mobilităţii şi independenţei. [2]
- Prevalenţa globală a sindromului metabolic în populaţia adultă din România este de 38,50% , fiind mai mare la bărbaţi (43,20%) decât la femei (34,20%). [3]
- în Europa, aproximativ 1/4 din populaţia adultă are sindrom metabolic, iar in SUA prevalenţa sindromului metabolic este de 38,5%. [4]
În contextul unui acces îngreunat la diagnostic precoce, cauzat de pandemia de COVID-19, Societatea Română de Endocrinologie se alătură proiectului Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila din Bucureşti printr-o campanie de screening pentru osteoporoză si sindrom metabolic , în cinci staţiuni de pe litoralul românesc. Astfel, campania cu numele „Asumă-ţi să fii sănătos” se va desfăşura în luna august în staţiunile Costineşti, Neptun, Saturn, Mangalia, Vama Veche şi are ca scop să atragă atenţia asupra factorilor de risc privind osteoporoza şi sindromul metabolic, precum şi să realizeze o evaluare a persoanelor la risc care se vor afla în această perioadă pe litoralul românesc.
În cadrul acestei evaluări, cei 15 medici endocrinologi şi rezidenţi care vor participa la campania de screening vor urmări stabilirea riscului de fractură majoră osteoporotică şi a fracturii de şold, calculat cu ajutorul unui instrument numit FRAX, precum şi utilizarea chestionarului IOF (International Osteoporosis Foundation) pentru stabilirea riscului de osteoporoză şi al fracturilor de fragilitate. De asemenea în cadrul campaniei de screening pentru sindromul metabolic se vor măsura: înălţimea, greutatea, indicele de masă corporală, circumferinţa abdominală, tensiunea arterială, glicemia.
Pandemia de COVID-19 a îngreunat accesul pacienţilor la diagnostic timpuriu şi tratament, afectând în general persoanele cu vârsta peste 55 de ani. Acestea pot prezenta un risc ridicat pentru osteoporoză, ajungând la medic în stadii avansate ale bolii, cu risc crescut de a face fracturi.
"Osteoporoza este o boală gravă, aparent silenţioasă în primele faze, care atrage după sine complicaţii majore în lipsa unui diagnostic precoce şi a unui management adecvat. Pandemia COVID-19 a obligat sistemul de sănătate şi spitalele să-şi regândească circuitele, accesul la diagnostic şi tratament fiind mult îngreunat pentru pacienţii cronici. Dacă ne referim la cazurile de boli endocrinologice, vedem că numărul de cazuri în spitalizare continuă a scăzut cu aproximativ 70% în 2020 faţă de 2019[5], ceea ce a dus la agravarea bolilor în unele cazuri. Campania de screening pe care o derulăm este esenţială pentru a aduce din nou pacientul la medic şi pentru a ajuta un număr de persoane interesate de starea de sănătate, să îşi poată evalua riscul de osteoporoză si sindrom metabolic. În cazul persoanelor care vor fi identificate cu risc crescut de osteoporoza sau pentru sindrom metabolic, acestea vor rămâne în contact cu medicii din campanie, pentru a fi îndrumate pe mai departe”, a declarat Prof. Univ.Dr. Cătălina Poiană, Preşedintele Societăţii Române de Endocrinologie.
Osteoporoza , "boala oaselor fragile"
Numită şi "boala oaselor fragile", osteoporoza este caracterizată prin scăderea densităţii osoase, determinată de un proces de demineralizare (pierderea calciului şi fosforului din os). Prin alterarea microarhitecturii ţesutului osos, creşte fragilitatea osoaselor şi, în consecinţă, creşte şi riscul de fractură. Fracturile legate de osteoporoză pot apărea în orice os al scheletului cu un grad de invaliditate mai mare sau mai mic, cu posibilitatea de intervenţie chirurgicală sau nu.
În România, la nivelul anului 2013, peste 1 milion de persoane sufereau de osteoporoză. Povara economică estimată îngrijirii facturilor de fragilitate a fost în 2010 de 129 de milioane de euro, aceste costuri urmând să ajungă la 151 de milioane de euro în 2025.
“Impactul acestei boli este major, dizabilităţile provocate de osteoporoză generând costuri extrem de mari pentru sistemele de sănătate şi pentru bugetele familiilor celor care suferă de această boală. Un management adecvat al acestei boli pe tot traseul pacientului, printr-un diagnostic precoce dar şi prin soluţii terapeutice inovative personalizate, poate creşte calitatea vieţii pacienţilor şi poate reduce costurile asociate acestei boli. Toate acestea pot fi realizate prin prioritizarea acestei afecţiuni de către toţi factorii interesaţi şi prin asumarea şi implementare unui Plan Naţional de Management al Osteoporozei”, a mai spus Prof. Dr. Cătălina Poiană.
Pacienţii cu sindrom metabolic pot dezvolta o gamă largă de complicaţii
Sindromul metabolic reprezintă un complex de factori de risc cardiovasculari şi metabolici şi este caracterizat prin prezenţa hiperglicemiei/rezistenţei la insulină, a obezităţii şi a dislipidemiei. Înţelegerea sindromului metabolic este relevantă pentru identificarea pacienţilor care prezintă un risc ridicat de a dezvolta boli cardiovasculare aterosclerotice şi diabet zaharat de tip 2 şi facilitează realizarea studiilor clinice şi epidemiologice care ne pot ajuta să determinăm abordările optime privind modificarea stilului de viaţă şi abordările farmacologice care vizează prevenţia complicaţiilor asociate.
Pacienţii cu sindrom metabolic pot dezvolta o gamă largă de complicaţii, inclusiv boli de inimă, stenoză aortică, fibrilaţie atrială, accident vascular cerebral şi chiar boală tromboembolică. În prezent, dovezile par să indice că riscul unui accident vascular cerebral ischemic este mult mai mare la pacienţii cu sindrom metabolic decât se credea anterior.6 În plus, alte probleme asociate sindromului metabolic includ riscul apariţiei malignităţilor la rinichi, vezică biliară, colon şi chiar la nivelul prostatei. În plus, sindromul metabolic poate creşte riscul de eclampsie şi poate afecta performanţa cognitivă. De asemenea, aceşti pacienţi se confruntă şi cu facturi medicale mai mari, au şanse mai mari de a avea venituri reduse şi pot avea accesul la asistenţă medicală îngreunat.[6]
În contextul epidemiologic actual, s-a observat o corelaţie puternică între vârsta înaintată, sindromul metabolic şi severitatea simptomatologiei bolii produsă de infectarea cu virusul SARS CoV 2.
Riscurile şi statisticile cancerului de piele
Principalii factori consideraţi de risc înalt de către dermatologi în dezvoltarea cancerului cutanat:
- Utilizarea de solare
- Expunere frecventă intenţionat la soare
- Expunere în timpul activităţilor profesionale la soare
- Expunere recreaţională la soare (de exemplu sport sau grădinărit)
- Istoric familial de melanom
În comparaţie cu un an obişnuit de efectuare a examinărilor cutanate, sub impactul pandemiei de COVID-19, medicii dermatologi estimează că aproximativ o cincime (21%) din melanoame nu au fost diagnosticate şi o treime (33,6%) dintre programările pentru examinarea cutanată au fost ratate din cauza pandemiei.
Atunci când aceste cifre sunt puse alături de cele mai recente date ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii referitoare la ratele incidenţei melanomului, (datele fiind obţinute în urma unui sondaj realizat de către specialişti din 36 de ţări) analiza ne arată că peste 60.000 de melanoame nu au fost diagnosticate la nivel mondial, din care 232 de cazuri în România.
„Carantina instituită în timpul crizei Covid asociată presiunii adiţionale asupra sistemelor de sănătate a dus la o creştere îngrijorătoare a examinărilor cutanate ratate. Aşadar, având în vedere că această situaţie va continua până când se va încheia pandemia, nu a fost niciodată mai important ca oamenii să îşi înţeleagă propriul profil de risc şi să îşi examineze pielea în vederea diagnosticării unui melanom”, a precizat Dr. Alin Nicolescu- Secretar General al SRD.
Acesta a adăugat că „ păstrând toate rigorile impuse de pandemie, SRD se preocupă intens de sănătatea populaţiei şi este alaturi de UMFCD şi SRE şi în campania " Asuma-ti sa fii sanatos!" .În acest scop am organizat acţiuni de conştientizare a populaţiei în cee ace priveşte pericolul pe care îl presupune expunerea necontrolată la soare efectuând screeninguri gratuite pentru pacienţii cu leziunile aflate la risc şi consiliere pentru conduita adecvată în această perioadă”.
Cancerul de piele este o problemă importantă de sănătate publică, fiind cel mai frecvent cancer în populaţia albă. Incidenţa lui a crescut de 3-4 ori în ultimele decade şi se află în continuă creştere, în contextul creşterii duratei de viaţă, îmbătrânirii populaţiei şi continuării comportamentelor de expunere la soare. Conform datelor OMS 1/3 din cancerele diagnosticate în întreaga lume sunt cancere cutanate.
Principalele forme de cancer de piele sunt Melanomul şi Non-melanoma skin cancer (NMSC, epitelioame cutanate). Melanomul (MM) reprezintă sub 5% din cazurile de cancer cutanat şi este responsabil de 75% din decesele cauzate de cancerele de piele. Carcinomul bazocelular CBC este cea mai frecventă formă de cancer cutanat (75%), urmată de Carcinomul spinocelular CSC (20%).
Cancerele de piele reprezintă o povară pentru sistemele de sănătate, fiind asociate cu morbiditate, mortalitate şi costuri medicale ridicate în cazurile avansate. Depistarea precoce este principala modalitate de reducere a morbidităţii, mortalităţii şi costurilor economice şi sociale ale cancerelor cutanate.
Accesaţi pagina web www.euromelanoma.org pentru a învăţa cum să depistaţi semnele cancerului de piele.
[1] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3880492/pdf/11657_2013_Article_137.pdf
[1] Osteoporoza şi fracturile de fragilitate- Health Policy Partnership
[1] PREDATORR study. J Endocrinol Invest. 2016
[1] Prevalence and correlates of metabolic syndrome based on a harmonious definition among adults in the US. J Diabetes (2010)
[1] Spitalizarea continua, sursa, raportari spitale catre CNAS/SNSPMPDSB
[1] Metabolic Syndrome. [Updated 2020 Nov 1]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2021 Jan
