În săptămâna în care este marcată Ziua Mondială a Inimii, Societatea Română de Cardiologie aminteşte românilor despre importanţa măsurării tensiunii arteriale şi respectarea întocmai a tratamentului prescris de medic pentru a menţine sub control valorile tensionale şi astfel, pentru a evita instalarea urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale: infarct de miocard, insuficienţă cardiacă, accident vascular cerebral, insuficienţă renală, sau a altora ce afectează major calitatea vieţii, precum demenţa.
Hipertensiunea arterială este în continuare cel mai important factor de risc în bolile cardiovasculare în lume, dar şi în România. Hipertensiunea arterială, o afecţiune silenţioasă care apare de cele mai multe ori fără semne şi simptome, este uşor de diagnosticat iar menţinerea sub control a valorilor tensionale prin stil de viaţă echilibrat şi tratament corect antihipertensiv poate reduce riscul de a muri prin infarct sau prin accident vascular cerebral.
Prevalenţa HTA în România a fost estimată la aproximativ 45% ca procent general din populaţia adultă, fiind mai mare la bărbaţi (50% sau chiar peste) comparativ cu femeile şi fiind mai mare în mediul rural comparativ cu mediul urban. Mai important decât atât este faptul că un procent important din pacienţii hipertensivi nu ştiu că au hipertensiune, iar acest procent depăşeşte 20%. Aşadar, cel puţin 1 din 5 hipertensivi nici nu ştiu că au valori tensionale crescute. Evident că, având hipertensiune, pot deja să aibă complicaţii ale acesteia fără ca măcar să ştie şi să ia măsuri (date din studiul SEPHAR III, 2016).
Având în vedere frecvenţa mare a hipertensiunii arteriale în rândul românilor, medicii recomandă ca şi aceia care nu se cunosc cu hipertensiune arterială, mai ales dacă au peste 40 ani, să deţină un tensiometru de braţ calibrat corect sau, în orice caz, să îşi măsoare periodic tensiunea arterială (acasă, la medic sau farmacist, acolo unde găsesc disponibilitate). Dacă aceasta este peste 140/90 mmHg ar trebui să se adreseze medicului de familie pentru sfat calificat cu privire la intensificarea măsurilor de stil de viaţă şi, dacă este cazul, tratament medicamentos.
Medicii cardiologi din România subliniază astfel importanţa măsurării regulate a tensiunii arteriale acasă, cu un aparat tensiometru pentru braţ, notarea valorilor înregistrate într-un jurnal şi păstrarea legăturii cu medicul, acesta fiind singurul care poate interveni asupra tratamentului antihipertensiv. Tratamentul antihipertensiv trebuie respectat întocmai cum a fost prescris. Altfel, riscăm să pierdem controlul valorilor tensionale, iar pacientul este expus urmărilor hipertensiunii arteriale.
„Cu toţii ne dorim o Românie mai sănătoasă iar aceasta începe cu români mai bine informaţi, mai preocupaţi de propria sănătate şi de a celor din jur. Hipertensiunea arterială nu mai este o boală doar a vârstnicului, apare tot mai frecvent în jurul vârstei de 40-45 de ani, iar numărul de decese prin complicaţiile hipertensiunii arteriale a crescut cu 71% în 2016 faţă de 2001[1]” aminteşte Profesor Univ. Dr. Bogdan Alexandru Popescu, Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie. „Măsurarea tensiunii arteriale în cabinetul medical, auto-măsurarea acasă folosind tensiometre validate, de braţ, conform recomandărilor ghidurilor europene, este primul şi cel mai simplu pas pentru diagnosticarea la timp a afecţiunii şi instituirea conduitei şi a tratamentului medicamentos antihipertensiv corect. Astfel, putem avea şansa să menţinem sub control valorile tensionale, iar pacientul să aibă o viaţă mai bună şi mai lungă!” adaugă dl Prof. Univ. Dr. Bogdan Alexandru Popescu.
„Hipertensiunea arterială nu doare, nu deranjează şi nici nu se simte în general, ajungând, de multe ori, să fie ignorată. În acelaşi timp, este poate afecţiunea cel mai simplu de depistat, prin simpla măsurare a tensiunii arteriale şi o minimă informare asupra valorilor tensionale corecte. Puterea de a schimba în fiecare an cursul a 30.000 de decese ce ar fi putut fi evitate stă în spatele campaniei de informare ’Mergi şi măsoară-ţi tensiunea arterială! #PentruCăAşaSpuneEu!’ pe care Societatea Română de Cardiologie o desfăşoară de 3 ani,” spune Şef de Lucrări Dr. Ana-Maria Vintilă, Preşedinte al Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială . „Ziua Mondială a Inimii ne dă ocazia să atragem încă o dată atenţia, în acest context pandemic dificil, asupra importanţei celor 3 paşi de prevenţie: măsoară tensiunea arterială, respectă întocmai tratamentul prescris, ţine legătura cu medicul,” adaugă dna Dr. Ana-Maria Vintilă.
Societatea Română de Cardiologie aduce fizic, în perioada 27 septembrie – 1 octombrie, mesajul „Mergi şi măsoară-ţi tensiunea arterială! #PentruCăAşaSpunEu!” în atenţia românilor prin acţiuni desfăşurate în Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara. Clădiri publice vor fi iluminate în culoarea roşie şi va fi proiectat mesajul de prevenţie. În acelaşi timp, vor fi amplasate puncte de informare asupra tensiunii arteriale, cu respectarea măsurilor de prevenţie în contextul pandemiei Covid-19.
27 septembrie: Timişoara
- iluminarea faţadei Muzeului de Artă;
- punct de informare amplasat în Piaţa Unirii;
29 septembrie: Bucureşti
- Iluminarea faţadelor clădirilor: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Ateneul Român, Institutul de Urgenţă în Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu”, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic Colţea;
- Puncte de informare: Piaţa Universităţii (zona statuilor), Parcul Kiseleff, Parcul Obor, Parcul Cişmigiu, Parcul Ateneul Român, Parcul Eroii Sanitari;
Cluj:
- Iluminarea faţadei Bibliotecii Judeţene;
- Punct de informare în proximitatea Bibliotecii Judeţene;
1 octombrie: Iaşi
- Iluminarea faţadei Palatului Culturii;
- Punct de informare în proximitatea Palatului Culturii.
Binomul hipertensiune arterială – Covid 19
Deşi de la începutul pandemiei până în prezent s-au publicat multe studii într-o perioadă scurtă de timp, multe întrebări privind HTA şi COVID-19 au rămas încă fără răspunsuri adecvate. Nu există date clare care să arate o legătura directă între prezenţa HTA, independent de vârstă şi de alte comorbidităţi, şi infecţia sau evoluţia către un prognostic sever al infecţiei cu virusul Sars-coV 2.
Se cunoaşte faptul că pacienţii cu evoluţie cronică a hipertensiunii arteriale asociază frecvent disfuncţie endotelială şi leziuni ale organelor ţintă, iar cu cât mai mare a fost numărul de comorbidităţi asociate acestei afecţiuni - diabet zaharat, bronhopneumopatie cronică obstructiva, malignitate - cu atât mai nefavorabil a fost prognosticul.
Aşadar, în acest context, medicii cardiologi subliniază importanţa diagnosticării hipertensiunii arteriale ascunse şi menţinerii sub control a valorilor tensionale prin măsurarea regulată a tensiunii arteriale, informarea medicului curant dacă apar modificări faţă de valorile ţintă şi respectarea întocmai a tratamentului antihipertensiv prescris, doar medicul fiind în măsură să intervină asupra acestuia.
Măsurarea corectă, regulată a tensiunii arteriale şi impactul aplicaţiilor digitale de monitorizare a stilului de viaţă
Numeroase studii recunosc deja importanţa auto-măsurării tensiunii arteriale atât pentru depistarea precoce a acestei afecţiuni, cât şi pentru monitorizarea regulată şi menţinerea sub control a valorilor tensionale. În acelaşi timp dezvoltarea dispozitivelor digitale, a aplicaţiilor şi posibilitatea evaluării de la distanţă de către medic a valorilor înregistrate reprezintă un pas important pentru accesul la servicii medicale şi o mai bună stare de sănătate, cel puţin pentru o categorie a populaţiei.
Aplicaţiile pentru sănătate de pe dispozitivele tip smartphone pot sprijini o adoptare mai riguroasă a unui stil de viaţă echilibrat, esenţial alături de tratamentul antihipertensiv în gestionarea afecţiunii. Studiul HERB Digital Hypertension 1 (HERB-DH1) a investigat eficacitatea abordării digitale la pacienţi cu hipertensiune esenţială, care nu erau sub tratament antihipertensiv.
Schimbarea mediei TA sistolice de la momentul iniţial la 12 săptămâni a fost semnificativ mai mare în grupul care a beneficiat de abordare terapeutică digitală. În comparaţie cu grupul de control, pacienţii din grupul cu terapie monitorizată digital au prezentat reduceri semnificativ mai mari faţă de valoarea iniţială a tensiunii arteriale sistolice la domiciliu dimineaţa, la domiciliu seara, dar şi cea măsurată la birou.
Impactul regimului igieno-dietetic echilibrat în controlul HTA
Impunerea unui stil de viaţă echilibrat este parte integrantă a tratamentului antihipertensiv, alături de cel medicamentos, pentru un bun control al valorilor tensionale. Între măsurile igieno-dietetice importante este şi reducerea consumului de sare care este foarte mare în România. În mod normal, avem nevoie de un consum zilnic de sare de 3,5-5 g. În țara noastră, în mod frecvent, o persoană consumă zilnic peste 20 g de sare. Restricția de sare nu este greu de realizat, iar efectul scăderii tensiunii prin reducerea aportului de sodiu este dovedit. În plus, aportul crescut de sare poate sta la baza rezistenței hipertensiunii la tratament.
Înlocuirea sării cu o alternativă cu conţinut scăzut de sodiu scade riscul de accident vascular cerebral la persoanele cu tensiune arterială ridicată sau accident vascular cerebral anterior, potrivit rezultatelor unui studiu prezentat anul acesta la Congresul Societăţii Europene de Cardiologie.
În timpul unei monitorizări medii de 4,74 ani, din cele 600 de sate din China incluse în studiu, mai mult de 3.000 de persoane au suferit un accident vascular cerebral, peste 4.000 au murit şi peste 5.000 au avut un eveniment cardiovascular major. Riscul de accident vascular cerebral a fost redus în cazul consumului unui substitut de sare comparativ cu sarea obişnuită: 29,14 faţă de 33,65 la 1000 pacienţi-ani. Având însă în vedere faptul că sarea cu conţinut redus de sodiu conţine si clorura de potasiu, iar aportul excesiv de potasiu poate avea efecte negative la anumite categorii de pacienţi, este recomandabil ca aceştia să utilizeze aceste substituente de sare doar cu acordul medicului curant şi sub supravegherea acestuia, după efectuarea unui set de analize care să includă dozarea nivelului de potasiu în sânge.
Controlul valorilor tensionale / ţintele pentru pacienţii sub tratament antihipertensiv
Majoritatea pacienţilor sub 70 de ani au ţinta tensională pentru TA sistolică între 120 şi 130 mmHg, în timp ce pacientul peste 70 de ani are o ţintă tensională între 130 şi 140. mmHg. Aceste valori de ghid sunt însă recomandate dacă pacientul tolereaza ţintele, judecată clinică fiind cea care primează în fiecare caz. În ceea ce priveşte tensiunea diastolică, aceasta ar trebui să se situeze între 70 şi 80 mmHg, indiferent de vârsta pacientului.
Controlul valorilor tensionale se menţine optim printr-un regim de viaţă echilibrat şi un tratament antihipertensiv stabilit de către medic potrivit profilului fiecărui pacient, în condiţiile respectării întocmai a acestui tratament de către pacient şi monitorizării regulate a valorilor tensionale, aşa cum a recomandat medicul.
Potrivit unui studiu prezentat anul acesta asupra impactului tratamentului antihipertensiv la vârstnici pentru menţinerea sub control a valorilor tensionale şi prevenţia urmărilor severe ale acestei afecţiuni (studiul STEP), a reieşit că un tratament intensiv al tensiunii arteriale la pacienţii vârstnici hipertensivi scade incidenţa evenimentelor cardiovasculare comparativ cu terapia standard, fără a induce efecte adverse semnificative.
Până la acest moment, studiile prin care a fost evaluată scăderea tensiunii arteriale la adulţii vârstnici cu hipertensiune arterială au dat rezultate mixte, iar ghidurile recomandă diferite niveluri ţintă. Studiul STEP a fost realizat pentru a oferi noi dovezi cu privire la beneficiile scăderii tensiunii arteriale la pacienţii vârstnici cu hipertensiune arterială. Mai exact, a examinat dacă tratamentul intensiv care vizează o tensiune arterială sistolică (TAS) sub 130 mmHg ar putea reduce riscul de boli cardiovasculare comparativ cu o ţintă TAS sub 150 mmHg.
Astfel, un tratament antihipertensiv intensiv a fost asociat cu un risc relativ de 34% mai mic de accident vascular cerebral şi cu un risc relativ cu 32% mai mic de sindrom coronarian acut.
Campania de informare asupra hipertensiunii arteriale ”Mergi şi măsoară-ţi tensiunea arterială! #PentruCăAşaSpunEu!” dezvoltată de către Societatea Română de Cardiologie este un program diferit de comunicare, o abordare nouă în conștientizarea bolii, bazat în primul rând pe creșterea de comunități de oameni atenți la sănătatea lor și a celor dragi. Programul de informare se desfăşoară în principal în mediul online – Facebook ”Măsoară-ţi tensiunea arterială” şi www.PentruCăAşaSpunEu.ro, iar campania mizează pe legăturile profunde de familie prin care tinerii cu vârste între 25-40 sunt invitaţi să vorbească cu părinţii lor despre riscurile acestei afecţiuni, să îi încurajeze să meargă la medic şi să îşi măsoare tensiunea arterială. În copilărie, cei mari le spuneau mereu ce să facă, pentru binele lor. Acum este rândul lor să facă la fel pentru părinți. Vorbind într-o notă relaxată despre viața de zi cu zi și desfășurându-se în principal online, campania le amintește tuturor importanța măsurării tensiunii arteriale.
Acţiunile de informare realizate cu prilejul Zilei Mondiale a Inimii implică si voluntari din partea Şcolii Postliceale Sanitare “Carol Davila” din Bucureşti. Campania Mergi şi masoară-ţi tensiunea arterială! #PentruCăAşaSpunEu! este dezvoltată cu sprijinul Servier România
