Rezistenţa la antibiotice ameninţă sănătatea publică tot mai mult cu fiecare an, incluzând aspectele siguranţei alimentare, dar şi a dezvoltării socio-economice la nivel global. Principalii factori care alimentează acest proces sunt utilizarea excesivă şi iraţională a antibioticelor atât la oameni, cât şi la animale, managementul deficitar al instituţiilor sanitare, dar şi nerespectarea schemelor terapeutice. Astfel, boli infecţioase precum pneumonia, tuberculoza sau gonoreea au devenit tot mai greu de tratat.
România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte rezistenţa la antibiotice, aspect evidenţiat în datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) (*https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/Country-visit-Romania-discuss-AMR-issues-June-2018.pdf).
În acest context alarmant care ameninţă calitatea vieţii fiecăruia dintre noi, Federaţia Asociaţiilor Studenţilor Farmacişti din România (FASFR), alături de cele 8 Asociaţii Locale membre, a organizat în perioada 4 - 10 noiembrie 2019 Campania Naţională Antibioticum. Principalul obiectiv al acestei campanii a fost informarea populaţiei cu privire la antibiotice, creşterea gradului de conştientizare a riscurilor şi consecinţelor consumului
imprudent, dar şi promovarea în rândul populaţiei a modalităţilor prin care putem, fiecare dintre noi, preveni acest fenomen.
Pentru a putea înţelege mai bine cauzele consumului iraţional de antibiotice în România, am distribuit publicului larg, cu ajutorul Asociaţiilor Locale, dar şi în mediul online, un formular care ne-a ajutat să realizăm o statistică naţională. Aceasta se bazează pe răspunsurile a 3381 de persoane chestionate.
Rezultatele sunt majoritar pozitive şi încurajatoare. Astfel, câteva din concluziile sondajului sunt:
- 86,9% nu consumă antibiotice când se simt răciţi;
- doar 14,3% ar cere un antibiotic utilizat în trecut, dacă simptomele sunt similare;
- 88,3% ştiu că nu trebuie folosite antibioticele prescrise altei persoane cunoscute pentru o afecţiune asemănătoare;
- 86,7% ştiu că tratamentul trebuie oprit doar după administrarea întregii cantităţi prescrise, conform schemei de tratament.
Astfel, se poate aprecia faptul că un mare segment al populaţiei chestionate cunoaşte principalele reguli de administrare a antibioticelor şi urmează indicaţiile primite de la personalul medical calificat.
Rezultate îngrijorătoare s-au obţinut însă în ceea ce priveşte cunoaşterea semnificaţiei termenului antibiogramă şi utilizarea acesteia în alegerea tratamentului. Doar 48,9% ştiu ce reprezintă antibiograma, iar 4 din 10 oameni nu au efectuat niciodată acest test de depistare a sensibilităţii agentului patogen la substanţa medicamentoasă administrată.
Ca viitori profesionişti în domeniul sănătăţii, dorim să tragem un semnal de alarmă faţă de numărul mare de consumatori de antibiotice în rândul populaţiei din România şi prescrierea acestui tip de medicamente fără a verifica dacă este într-adevăr vorba de o infecţie bacteriană şi fără efectuarea şi consultarea antibiogramei pacientului. Aceasta este o etapă deosebit de importantă pentru identificarea agentului patogen şi a celui mai eficient şi sigur tratament, atât în ceea ce priveşte recuperarea pacientului, dar şi prevenirea rezistenţei la antibiotice, oferind pacientului ocazia de a mai utiliza şi în viitor acest tratament cu succes, dacă este necesar şi recomandat.
Avem obligaţia morală de a avea grijă de viitorul generaţiilor care urmează după noi şi de a ne implica activ şi constant în îmbunătăţirea stării de sănătate a comunităţii din care facem parte. Solicităm tuturor profesioniştilor din domeniul sănătăţii să acorde o importanţă sporită acestui subiect, să urmeze toţi paşii necesari diagnosticării corecte şi recomandării unei scheme de tratament adecvate, alături de oferirea tuturor informaţiilor, detaliilor şi indicaţiilor necesare pacientului. Încurajăm luarea de măsuri în acest sens de către autorităţile competente, dar mai ales de către fiecare dintre noi.
