Poziţie publică - Federaţia Asociaţiilor Studenţilor Farmacişti din România

Poziţie publică - Federaţia Asociaţiilor Studenţilor Farmacişti din România

În ultimii ani s-a constatat faptul că în România accesul la medicamentele esenţiale este unul deficitar, iar utilizarea suplimentelor alimentare este una iraţională, mulţi dintre pacienţi utilizându-le fară un scop bine definit. În 2020, Asociaţia Română a Producătorilor de medicamente fără prescripţie, suplimente alimentare şi dispozitive medicale (RASCI) avertizează că administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil, poate fi dăunătoare sănătăţii.

În acest context alarmant, Federaţia Asociaţiilor Studenţilor Farmacişti din România a organizat Campania Naţională de Sănătate Publică în strânsă colaborare cu Departamentul de Educaţie Farmaceutică: MedAccess. Aceasta s-a desfăşurat în perioada 15-28 martie 2021, atât în mediul online, cât şi în centrele universitare în care activează cele 8 Asociaţii Locale membre FASFR: Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Sibiu, Târgu-Mureş, Timişoara  şi Asociaţia Parteneră din Republica Moldova, cu sprijinul  financiar al Companiei Farmaceutice Worwag Pharma Romania şi cu ajutorul partenerilor de la Asociaţia Română a producătorilor de medicamente fără prescripţie, suplimente alimentare şi dispozitive medicale (RASCI).

Prin desfăşurarea campaniei au fost atinse obiective precum: încurajarea unei administrări corecte şi conştiente a suplimentelor alimentare, în contexte fiziologice/patologice bine definite care impun o suplimentare a alimentaţiei, cunoaşterea de către publicul larg a efectelor benefice la care se pot aştepta de la un supliment alimentar, dar şi a limitărilor acestora, a potenţialelor efecte secundare sau a riscului de interacţiuni medicamentoase şi indicarea şi promovarea unor surse sigure de informare despre suplimentele alimentare.

Publicul ţintă a fost diferit din punct de vedere al categoriilor sociale, al vârstei şi al educaţiei. Mesajul campaniei a ajuns la studenţi ai Facultăţilor de Farmacie şi Medicină şi nu numai: elevi, părinţi, bunici şi pacienţi din farmacie. Astfel, în urma activităţilor desfăşurate, am reuşit să ajungem la un număr de 120 voluntari, 780 studenţi ai Facultăţilor de Medicină şi Farmacie, 240 liceeni şi 890 persoane aparţinând publicului larg.

Pentru a afla nivelul de conştientizare şi comportamentul populaţiei cu privire la acest subiect, am distribuit la nivel naţional publicului larg, cu ajutorul Asociaţiilor Locale, un formular atât online, cât şi offline, care a contribuit la realizarea unei statistici naţionale. Aceasta se bazează pe răspunsurile a 496 de persoane chestionate, dintre care 61% au fost studenţi ai Facultăţilor de Medicină şi Farmacie din România, în timp ce 39% reprezintă opiniile publicului larg.

În ceea ce priveşte intervievarea studenţilor, rezultatele sunt majoritar pozitive şi încurajatoare. Astfel, câteva dintre concluziile sondajului sunt:

  • Cei mai mulţi dintre studenţi (73,3%) ar recomanda suplimentele alimentare având ca reper sfatul farmaciştilor/medicilor cu mai multă experienţă. Al doilea criteriu preferat de aceştia este reprezentat de review-uri şi meta-analize din literatura de specialitate/ ghiduri terapeutice internaţionale (46,9%). De asemenea, relatările pacienţilor despre experienţele anterioare cu acel supliment alimentar şi respectabilitatea firmei producătoare reprezintă criterii importante în recomandarea unui anume supliment alimentar, în proporţie de 20,5% şi respectiv 14,3%.
  • 68,4% dintre studenţii participanţi la chestionar au răspuns că ar alege să recomande un supliment alimentar în locul unui medicament, doar în cazul în care pacientul este diagnosticat cu o carenţă de vitamine/minerale. 
  • 77,5% dintre studenţii Facultăţilor de Medicină şi Farmacie îşi doresc să se pună mai mult accent pe studierea suplimentelor alimentare în timpul facultăţii. 

În ceea ce priveşte intervievarea publicului larg, majoritatea respondenţilor au fost de sex feminin, din categoria de vârstă de sub 24 de ani, ultimul nivel de studii absolvit a fost liceul, iar mediul de provenienţă predominant a fost cel urban. Concluziile intervievării lor sunt următoarele:

  • Printre motivele pacienţilor de  a utiliza suplimente alimentare, se află, în ordinea preferinţelor:
  1. Îmbunătăţirea imunităţii 70,1%
  2. Menţinerea stării generale de sănătate 64,1%
  3. Îmbunătăţirea memoriei 41,3%
  • Afecţiunile pentru care respondenţii ar utiliza un supliment alimentar, sunt:
  1. Depresie şi anxietate, 46,2%
  2. Infecţii bacteriene, 28,3%
  3. Probleme cardiovasculare, 25,5%
  • 70,8% dintre respondenţi NU au fost de acord cu afirmaţia, “Suplimentele alimentare pot înlocui un medicament?”, în timp ce 13,1% dintre persoanele ce au completat formularul cred că suplimentele alimentare pot înlocui un medicament.

Un studiu realizat de partenerul nostru RASCI (1) a concluzionat că 23% dintre români  apelează la suplimente alimentare în gestionarea simptomelor unor afecţiuni minore, însă rezultatele chestionarului nostru arată că există un interes marcant şi pentru tratarea cu suplimente alimentare a unor afecţiuni mai grave.  Luând în considerare rezultatele chestionarului, dar şi impactul pe care l-au avut activităţile desfăşurate în cadrul campaniei, se poate aprecia faptul că informarea despre suplimente alimentare ar trebui să se realizeze continuu pentru a perpetua practici raţionale de utilizare. Pentru a îndeplini acest deziderat, formarea viitorilor profesionişti din sănătate pe tema suplimentelor alimentare şi a medicamentelor deficitare este esenţială. Avem obligaţia morală de a ne implica activ şi constant în îmbunătăţirea stării de sănătate a comunităţii din care facem parte şi doar prin mobilizarea tuturor actorilor implicaţi (farmacişti, autorităţi competente, ONG-uri profesionale) putem realiza acest lucru.

Totodată, accentuăm necesitatea administrării suplimentelor alimentare şi a medicamentelor pliate specific pe nevoile pacientului şi pe categoria de vârstă în care se încadrează, pas realizabil doar cu ajutorul unui specialist din domeniul sănătăţii.

(1)Automedicaţia în România. Comportamente şi atitudini cu privire la produsele care se eliberează fără prescripţie medicală, IPSOS pentru RASCI, octombrie 2019

viewscnt