Poziție publică – Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România

Poziție publică – Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România
aprilie 27 15:50 2021
Articol scris de:
Timp citire articol: 5 minut(e)

În ultimii ani s-a constatat faptul că în România accesul la medicamentele esențiale este unul deficitar, iar utilizarea suplimentelor alimentare este una irațională, mulți dintre pacienți utilizându-le fară un scop bine definit. În 2020, Asociația Română a Producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI) avertizează că administrarea suplimentelor alimentare în exces sau în lipsa unei informări corecte în prealabil, poate fi dăunătoare sănătății.

În acest context alarmant, Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România a organizat Campania Națională de Sănătate Publică în strânsă colaborare cu Departamentul de Educație Farmaceutică: MedAccess. Aceasta s-a desfășurat în perioada 15-28 martie 2021, atât în mediul online, cât și în centrele universitare în care activează cele 8 Asociații Locale membre FASFR: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Oradea, Sibiu, Târgu-Mureș, Timișoara  și Asociația Parteneră din Republica Moldova, cu sprijinul  financiar al Companiei Farmaceutice Worwag Pharma Romania și cu ajutorul partenerilor de la Asociația Română a producătorilor de medicamente fără prescripție, suplimente alimentare și dispozitive medicale (RASCI).

Prin desfășurarea campaniei au fost atinse obiective precum: încurajarea unei administrări corecte și conștiente a suplimentelor alimentare, în contexte fiziologice/patologice bine definite care impun o suplimentare a alimentației, cunoașterea de către publicul larg a efectelor benefice la care se pot aștepta de la un supliment alimentar, dar și a limitărilor acestora, a potențialelor efecte secundare sau a riscului de interacțiuni medicamentoase și indicarea și promovarea unor surse sigure de informare despre suplimentele alimentare.

Publicul țintă a fost diferit din punct de vedere al categoriilor sociale, al vârstei și al educației. Mesajul campaniei a ajuns la studenți ai Facultăților de Farmacie și Medicină și nu numai: elevi, părinți, bunici și pacienți din farmacie. Astfel, în urma activităților desfășurate, am reușit să ajungem la un număr de 120 voluntari, 780 studenți ai Facultăților de Medicină și Farmacie, 240 liceeni și 890 persoane aparținând publicului larg.

Pentru a afla nivelul de conștientizare și comportamentul populației cu privire la acest subiect, am distribuit la nivel național publicului larg, cu ajutorul Asociațiilor Locale, un formular atât online, cât și offline, care a contribuit la realizarea unei statistici naționale. Aceasta se bazează pe răspunsurile a 496 de persoane chestionate, dintre care 61% au fost studenți ai Facultăților de Medicină și Farmacie din România, în timp ce 39% reprezintă opiniile publicului larg.

În ceea ce privește intervievarea studenților, rezultatele sunt majoritar pozitive și încurajatoare. Astfel, câteva dintre concluziile sondajului sunt:

  • Cei mai mulți dintre studenți (73,3%) ar recomanda suplimentele alimentare având ca reper sfatul farmaciștilor/medicilor cu mai multă experiență. Al doilea criteriu preferat de aceștia este reprezentat de review-uri și meta-analize din literatura de specialitate/ ghiduri terapeutice internaționale (46,9%). De asemenea, relatările pacienților despre experiențele anterioare cu acel supliment alimentar și respectabilitatea firmei producătoare reprezintă criterii importante în recomandarea unui anume supliment alimentar, în proporție de 20,5% și respectiv 14,3%.
  • 68,4% dintre studenții participanți la chestionar au răspuns că ar alege să recomande un supliment alimentar în locul unui medicament, doar în cazul în care pacientul este diagnosticat cu o carență de vitamine/minerale. 
  • 77,5% dintre studenții Facultăților de Medicină și Farmacie își doresc să se pună mai mult accent pe studierea suplimentelor alimentare în timpul facultății. 

În ceea ce privește intervievarea publicului larg, majoritatea respondenților au fost de sex feminin, din categoria de vârstă de sub 24 de ani, ultimul nivel de studii absolvit a fost liceul, iar mediul de proveniență predominant a fost cel urban. Concluziile intervievării lor sunt următoarele:

  • Printre motivele pacienților de  a utiliza suplimente alimentare, se află, în ordinea preferințelor:
  1. Îmbunătățirea imunității 70,1%
  2. Menținerea stării generale de sănătate 64,1%
  3. Îmbunătățirea memoriei 41,3%
  • Afecțiunile pentru care respondenții ar utiliza un supliment alimentar, sunt:
  1. Depresie și anxietate, 46,2%
  2. Infecții bacteriene, 28,3%
  3. Probleme cardiovasculare, 25,5%
  • 70,8% dintre respondenți NU au fost de acord cu afirmația, “Suplimentele alimentare pot înlocui un medicament?”, în timp ce 13,1% dintre persoanele ce au completat formularul cred că suplimentele alimentare pot înlocui un medicament.

Un studiu realizat de partenerul nostru RASCI (1) a concluzionat că 23% dintre români  apelează la suplimente alimentare în gestionarea simptomelor unor afecțiuni minore, însă rezultatele chestionarului nostru arată că există un interes marcant și pentru tratarea cu suplimente alimentare a unor afecțiuni mai grave.  Luând în considerare rezultatele chestionarului, dar și impactul pe care l-au avut activitățile desfășurate în cadrul campaniei, se poate aprecia faptul că informarea despre suplimente alimentare ar trebui să se realizeze continuu pentru a perpetua practici raționale de utilizare. Pentru a îndeplini acest deziderat, formarea viitorilor profesioniști din sănătate pe tema suplimentelor alimentare și a medicamentelor deficitare este esențială. Avem obligația morală de a ne implica activ și constant în îmbunătățirea stării de sănătate a comunității din care facem parte și doar prin mobilizarea tuturor actorilor implicați (farmaciști, autorități competente, ONG-uri profesionale) putem realiza acest lucru.

Totodată, accentuăm necesitatea administrării suplimentelor alimentare și a medicamentelor pliate specific pe nevoile pacientului și pe categoria de vârstă în care se încadrează, pas realizabil doar cu ajutorul unui specialist din domeniul sănătății.

(1)Automedicația în România. Comportamente și atitudini cu privire la produsele care se eliberează fără prescripție medicală, IPSOS pentru RASCI, octombrie 2019

scrie un comentariu

0 Comentarii

Adaugă un comentariu