România are nevoie de un Plan Național de Control al Cancerului Pulmonar

România are nevoie de un Plan Național de Control al Cancerului Pulmonar
octombrie 18 17:21 2019 8 minut(e)

România are nevoie de un Plan Național de Control al Cancerului Pulmonar ca element de bază într-o abordare integrată, intersectorială la nivelul politicilor publice, care să crească rata de supraviețuire și calitatea vieții pacienților.

Aceasta este una dintre principalele concluzii pentru România, anunțate astăzi de Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed) și MSD România, în urma studiului realizat de The Economist Intelligence Unit (EIU)BREATHING IN A NEW ERA:o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”. Studiul a analizat politicile și programele pe această temă în 11 țări europene și a identificat nevoia majoră de politici integrate pentru a îmbunătăți nivelul de prioritizare privind cancerul pulmonar: educație pentru sănătate, prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijire, toate acestea la un standard european.

                Dintre țările analizate, România este singura care nu are un plan național funcțional de cancer.  De asemenea, România are nevoie să includă în ghidurile clinice pentru cancerul pulmonar proceduri de prioritizare a pacienților suspecți de cancer pulmonar, de trimitere în regim de urgență către un consult de specialitate și de testele necesare în vederea obținerii unui diagnostic. Este nevoie, de asemenea, de un sistem de îndrumare către îngrijire secundară, terțiară și/sau paliativă, odată ce diagnosticul a fost obținut.

“Cancerul pulmonar a beneficiat în ultimii ani, atât de pe urma dezvoltării modalităților de diagnostic de precizie prin determinarea biomarkerilor, cât și ca urmare a aprobării unui număr impresionant de terapii țintite și imunoterapii, pentru formele avansate ale bolii. Ca medic oncolog, mă bucur pentru că le pot oferi pacienților mei din ce în ce mai multe variante de tratament care îi ajută să rămână în viață o perioadă mult mai lungă, dar și să aibă o calitate a vieții mai bună. În același timp, sunt preocupat ca de aceste inovații și de cele pe care le așteptăm în anii următori să beneficieze toți pacienții, cât mai repede. De aceea, susțin ideea prioritizării cancerului pulmonar prin crearea unui plan național care să abordeze această boală pe toate palierele, de la prevenție și screening la diagnostic și tratament”, a afirmat conf. dr. Șerban Negru, oncolog, vicepreședinte alSocietății Naționale de Oncologie Medicală din România.

“Cancerul pulmonar – principala cauză de deces în rândul bolnavilor de cancer la nivel european și la nivel global – continuă să provoace o suferință imensă în rândul pacienților și a celor dragi care sunt afectați  de această afecțiune”, a spus Dr. Mary Bussell, Associate – Health Policy and Clinical Evidence, Economist Intelligence Unit. “România se numără printre cele 11 țări analizate în cadrul acestui studiu, care și-a propus să evalueze nevoile neacoperite, în prezent, la nivel european și să identifice soluții concrete, acționabile, prin care sistemele de sănătate pot controla mai bine cancerul pulmonar și, în ultimă instanță, pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților. Gradul de conștientizare privind povara cancerului pulmonar este în creștere la nivel de autorități naționale, Planul Național de Control al Cancerului revenind pe lista de  priorități. Un astfel de plan este de importanță vitală pentru a asigura o abordare integrată a serviciilor medicale oncologice pentru toți pacienții”, a adăugat aceasta.

“Este nevoie și de un plan de acțiuni concrete pentru controlul cancerul pulmonar, afecțiunea cu cea mai ridicată rată de mortalitate prin cancer, în special în România,  care are cea mai scăzută rată de supraviețuire la cinci ani. Studiul reconfirmă necesitatea implementării măsurilor expuse de FABC în Manifestul pentru Prioritizarea Cancerului Pulmonar, obiectivul fiind dublarea supraviețuirii până în 2025. Șiarată pas cu pas ce trebuie făcut pentru a ne atinge obiectivul. Totodată, subliniază contribuția pe care asociațiile de pacienți o pot avea în elaborarea politicilor de sănătate”,  a spus Cezar Irimia, Președinte al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

În cadrul studiuluiau fost identificate cinci arii critice care contribuie la creșterea supraviețuirii și îmbunătățesc calitatea vieții pacienților cu cancer pulmonar,  printre care se numără:

  • Planificarea strategică: Planul Național de Control al Cancerului reprezintă piatra de temelie a acțiunii integrate și intersectoriale. Din cele 11 țări analizate, România este singura care nu are un plan național de cancer funcțional.  Una din principalele probleme identificate este faptul că majoritatea țărilor nu au specificat în planurile lor și sursele de finanțare aferente. O astfel de omisiune reprezintă un risc pentru implementarea acestor planuri, în special în perioadele de austeritate.
  • Depistarea timpurie: Ghidurile clinice pentru cancer pulmonar la nivel național ar trebui să includă un sistem clar de îndrumare către un consult de specialitate, intervale de timp și indicatori de calitate. În cele mai multe țări analizate, ghidurile nu includeau detalii cu privire la programele de screening, posibilitățile de a accelera obținerea unui diagnostic și sistemul de îndrumare către îngrijire secundară, terțiară și/sau paliativă. Screeningul pulmonar este un subiect menționat în ghidurile clinice a șase țări – Finlanda, Olanda, Norvegia, Polonia, România și Suedia– daracest lucru nu înseamnă că țarile respective au programe naționale de screening. Situație similară este și în România.
  • Implicarea pacienților: Organizațiile de pacienți ar trebui să fie implicațe activ în procesul de decizie. În timp ce fiecare dintre țările analizate discută posibilitățile de diagnostic și tratament în cadrul ghidurilor clinice, doar șapte au avut un proces de decizie în care organizația de pacienți este parte inclusă.Șapte dintre țări nu au inclus organizațiile de pacienți în dezvoltarea ghidurilor clinice, iar șase țări nu au inclus organizațiile de pacienți în procesul de evaluare a tehnologiilormedicale (HTA).
  • Acces la inovație: Prin intrarea în practica clinică a terapiilor țintite și a imunoterapiei, testarea biomarkerilor a devenit tot mai importantă. Testele histologice și terapiile inovatoare ar trebui să fie accesibile tuturor pacienților cu cancer. În timp ce testarea biomarkerilor a fost inclusă în ghidurile clinice în toate țărileanalizate, doar șase dintre acestea asigură compensarea pentru cei mai comuni biomarkeri pentru cancerul pulmonar: kinaza limfomului anaplastic (ALK), receptorul factorului de creștere epidermal (EGFR), ROS proto-oncogen 1, receptor tirozin kinază (ROS1) și ligandul PD-L1.
  • Reducerea stigmei: În plus făță de eforturile anti-fumat, ar trebui implementate programe de conștientizare pentru combaterea gândirii fataliste și atitudinilor negative, reducând astfel stigma asociată cancerului pulmonar. Doar șase din țările analizate au inclus servicii de suport psihologic în ghidurile clinice pentru cancer pulmonar. Este încurajator faptul că unele țări au evaluat modul în care pot fi reduse stigma și barierele asociate acesteia în îngrijirea cancerului.

“Anunțatul Plan European de Lupta împotriva Cancerului și Misiunea de cercetare asupra cancerului promit să faca din cancer cea mai importantă temă medicală pentru Comisia Europeană, în anii următori. Pentru a maximiza acest moment în beneficiul pacienților români, va trebui să avem, în România, o abordare curajoasă, inovatoare și proactiva. În acest cotext, Raportul The Economist Intelligence Unit realizează o fotografie de moment asupra situației cancerului pulmonar din România și din regiune, de la care se poate porni construcția unui model pilot de adresare a acestei maladii la nivelul sistemului de sănătate din România, ținând cont de contextul european menționat”, a spus Marius Geantă, Președinte InoMed.

“Acest instrument de politici publice ne arată ce putem face pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer pulmonar+ și subliniează nevoia stringentă de cooperare între toți actorii din sistemul de sănătate”, a spus Nicolas Renard, Managing Director MSD Romania.  “Avem acum o serie de oportunități în ceea ce privește consolidarea politicilor de control al cancerului pulmonar în România și ne luăm angajamentul să contribuim, în parteneriat cu factorii de decizie, la valorificarea acestor recomandări, pentru  optimizarea traseululuiși ameliorarea experienței pacientului cu cancer pulmonar, de la diagnostic la adaptarea la viața cu cancer”, a adaugat acesta.

                Despre Studiu 

Studiul a analizat 17 indicatori de performanțăîn 11 țări – Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Spania, Suedia și Marea Britanie. Indicatorii au fost împărțiți în cinci domenii legate de nivelul de conștientizare, prevenție, screening, diagnostic, tratament și îngrijire. Fiecare țară a primit un scor pentru toți cei 17 indicatori. Odată ce s-a  stabilit un scor preliminar pentru fiecare țară, s-au organizat workshop-uri la nivel național cu participarea experților externi și locali pentru a discuta scorul și au dezvoltat recomandări de îmbunătățire a programelor și politicilor publice. Rezultatele preliminare ale studiului au fost prezentate la Forumul European pentru Cancer din Bruxelles din 2018. Un număr de 16 țări sunt analizate în plus, iar raportul final pentru faza a doua este așteptat în februarie 2020. Studiul The Economist Intelligence Unit este susținut de MSD. Deciziile editoriale sunt responsabilitatea The Economist Intelligence Unit.

  Citește mai multe despre:
  Categorii:
scrie un comentariu

0 Comentarii

Niciun comentariu!

Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță! Adresa de e-mail nu va fi publicată. Datele introduse nu vor fi distribuite către terți.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.