Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) aduce în atenţia opiniei publice faptul că astăzi, mai mult ca niciodată, vaccinurile reprezintă un pilon de bază al sistemelor sanitare puternice şi al politicilor de sănătate publică din toată lumea.
În contextul investiţiilor realizate la nivel mondial în cercetarea şi producerea de vaccinuri sigure şi inovatoare, vaccinurile reuşesc sa prevină astăzi aproximativ 30 de boli grave. Prin creşterea ratelor de imunizare în rândul populaţiei, numărul de îmbolnăviri prevenibile prin vaccinare ar scădea dramatic. În rândul cetăţenilor, evitarea unei boli printr-o vaccinare simplă şi sigură înseamnă cu certitudine o viaţă mai bună.
“Imunizarea este recunoscută unanim de specialişti ca fiind una dintre cele mai de succes şi mai eficiente intervenţii de sănătate publică la scară mondială. În prezent, vaccinurile previn aproximativ 30 de boli infecţioase şi datorită lor, între 2 şi 3 milioane de vieţi sunt salvate anual, la nivel global. În contextul pandemic actual, mai mult ca niciodată, imunizarea şi vaccinurile trebuie privite ca o prioritate de sănătate publică. Este vital ca populaţia generală să aibă acces la vaccinuri, să reducem presiunea asupra sistemului de sănătate şi să folosim vaccinurile la potenţialul lor maxim”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.
De aceea, în contextul Săptămânii Mondiale a Imunizării, ARPIM doreşte să atragă atenţia autorităţilor asupra necesităţii de a îmbunătăţi Programul Naţional de Vaccinare prin măsuri care să conducă la creşterea capacităţii sistemului naţional de vaccinare şi să reducă povara bolilor prevenibile prin vaccinare. Sistemul sanitar din România are nevoie de o actualizare rapidă a legislaţiei în privinţa imunizării, în următoarele direcţii:
- Adoptarea în regim de urgenţă a Legii Vaccinării, pentru a creşte capacitatea sistemului naţional de vaccinare şi a reduce povara bolilor prevenibile prin vaccinare, precum şi definirea legislaţiei secundare pentru crearea premiselor legislative pentru vaccinarea pe tot parcursul vieţii;
- Înfiinţarea prioritară a Comitetului Naţional Consultativ de Experţi în Domeniul Imunizărilor (echivalentul NITAG), ca parte a Planului Global de Acţiune privind Vaccinurile al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), ca organism specializat şi independent care să vină în sprijinul decidenţilor cu recomandări bazate pe dovezi ştiinţifice în domeniul vaccinurilor şi imunizării în general, conducând astfel la formularea unor politici publice sustenabile în direcţia asigurării vaccinării pe tot parcursul vieţii;
- Formularea unor ghiduri şi recomandări pentru vaccinarea de rutină, în conformitate cu Programul Naţional de Vaccinare şi cu recomandările OMS, cu scopul asigurării continuităţii serviciilor de vaccinare şi pentru evitarea riscului izbucnirii de noi crize epidemiologice, în contextul pandemiei de COVID-19;
- Asigurarea procesului de vaccinare de rutină neîntreruptă având în vedere impactul pandemiei de COVID -19 asupra ratelor de vaccinare. Datele Ministerului Sănătăţii arată o scădere de 50% pentru vaccinarea împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului[1] şi de aproape 80% în cazul vaccinării VCR DTPa -VPI pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin difterie, tetanos, poliomielită şi tuse convulsivă.
- În paralel cu Programul Naţional de Vaccinare, introducerea unui sistem de compensare a vaccinurilor, care va contribui atât la extinderea categoriilor de persoane vaccinate, cât şi la asigurarea creşterii acoperirii vaccinale din România.
Vaccinarea este cea mai eficientă intervenţie de sănătate publică. Presupune investiţii mici în sănătate, comparativ cu costurile potenţiale ale îngrijirilor, în lipsa prevenţiei primare. O actualizare a politicilor de sănătate publică în privinţa vaccinurilor ar contribui la scăderea presiunii cu care se confruntă personalul medical din camerele de gardă sau secţiile de terapie intensivă, dar şi medicii de familie şi specialiştii din sistemul ambulatoriu.
Prin implementarea propunerile făcute de ARPIM, autorităţile pot crea premisele prin care românii să beneficieze de vaccinuri pe tot parcursul vieţii. Mai puţini pacienţi internaţi în spitale din cauza bolilor prevenibile prin vaccinare înseamnă posibilitatea redirecţionării sumelor economisite către prevenţie, către alte arii terapeutice cu nevoi stringente sau către investiţii care să permită o dezvoltare mai rapidă a sistemului sanitar.
În această perioadă, industria farmaceutică a demonstrat o mobilizare fără precedent, derulând în ample programe de cercetare şi dezvoltare pentru tratamente şi vaccinuri împotriva COVID-19. Datorită acestor eforturi, astăzi avem patru vaccinuri aprobate în Europa, zeci de milioane de europeni sunt vaccinaţi la puţin peste un an de la descoperirea noului coronavirus SARS CoV-2, iar COVID-19 a intrat în lista bolilor prevenibile prin vaccinare. Aceste aspecte sunt o realizare incredibilă din punct de vedere ştiinţific, consecinţa unui efort uriaş de colaborare, de fabricaţie şi logistic, care implică instituţiile UE, guvernele, sistemele de sănătate, autorităţile de reglementare şi industria farmaceutică.
Despre Săptămâna Mondială a Imunizării
Evenimentul este marcat în fiecare an, în ultima săptămână a lunii aprilie (24-30 aprilie) şi are ca scop promovarea utilizării vaccinurilor la scară largă pentru a proteja populaţia de toate vârstele împotriva bolilor transmisibile. Tema lansată în acest an de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru Săptămâna Mondială a Imunizării este #VaccinesBringUsCloser (#VaccinurileNeApropie), iar mesajul central îndeamnă la un angajament mai mare în ceea ce priveşte imunizarea la nivel global, pentru a promova importanţa vaccinării cu scopul de a readuce oamenii împreună şi de a îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea tuturor pe tot pe parcursul vieţii.
Ca parte a campaniei, cele mai puternice organizaţii medicale din toată lumea vor milita pentru creşterea încrederii în vaccinuri, dar şi creşterea investiţiilor făcute de fiecare ţară în parte în campaniile de imunizare, inclusiv imunizarea de rutină, pe tot parcursul vieţii.
Despre Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM)
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) este organizaţia care susţine obiectivele comune ale celor mai importante 27 de companii farmaceutice internaţionale producătoare de medicamente originale, prezente în România. Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare şi dezvoltare, cu scopul de a le oferi pacienţilor medicamente originale şi inovatoare, care salvează anual mii de vieţi. Principalul obiectiv al Asociaţiei este creşterea accesului pacienţilor la medicamente, ameliorarea calităţii vieţii pacienţilor şi implicit creşterea speranţei de viaţă a românilor.
ARPIM este afiliată la Federaţia Europeană a Industriei Farmaceutice (EFPIA), organizaţia europeană care reuneşte cele mai importante companii farmaceutice internaţionale, recunoscute datorită rezultatelor la nivelul comunităţii ştiinţifice internaţionale. Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Amgen, Angelini, Astellas, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, Genesis, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Novo Nordisk, Pfizer, Roche, Sanofi, Servier, Takeda, UCB, Vifor.
[1] Imunizarea copiilor, în cadrul Programului Naţional de Vaccinare – Ministerul Sănătăţii (ms.ro)
