În contextul eforturilor comune derulate la nivelul Uniunii Europene de a consolida măsurile de prevenţie a cancerelor prevenibile prin vaccinare, Comisia Europeană a anunţat lansarea „Acţiunii Comune privind Cancerele Prevenibile prin Vaccinare” prin care va aloca finanţări totale în valoare de 20 de milioane de euro.
Programul va putea fi accesat începând cu luna iulie a acestui an şi vizează iniţiative care să susţină creşterea ratelor de vaccinare împotriva HPV, consolidarea sistemelor de monitorizare a vaccinării şi implementarea registrelor de cancer şi screening.
Acţiunea este menită să contribuie la realizarea unui obiectiv esenţial din Planului European de Combatere a Cancerului: eliminarea cancerului de col uterin prin vaccinarea împotriva HPV a cel puţin 90 % din populaţia ţintă de fete din UE şi creşterea semnificativă a ratei de vaccinare a băieţilor până în 2030.
Conform estimărilor, infecţia cu HPV cauzează aproximativ 5% din totalul cazurilor de cancer la nivel mondial[1] şi aproximativ 2,5% din totalul cazurilor de cancer din Europa.[2] Se estimează că infecţia cu HPV este responsabilă pentru aproximativ 53.000 de cazuri de cancer, anual, în cele 31 de ţări europene[3] şi 87.000 de cazuri de cancer la nivelul întregii regiuni europene a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.[4] Asociaţia Americană pentru Cercetarea Cancerului consideră că HPV este al doilea agent patogen responsabil pentru cancer în lume.[5] Cea mai comună afecţiune oncologică asociată infecţiei cu HPV este cancerul de col uterin, însă virusul este implicat si în determinismul cancerelor, mult mai rar întâlnite, ale organelor genitale masculine sau feminine (penis, vagin, vulvă) si al cancerelor anale, precum şi pentru unele cancere din sfera ORL (cancere ale capului şi gâtului).
România – pe primul loc în UE în ceea ce priveşte povara cancerului de col uterin
Din păcate, ţara noastră îşi menţine prima poziţia în rândul statelor din Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea prin cancerul de col uterin. Practic 1:9 cazuri noi si 1:7,5 decese de cancer de col uterin înregistrate în UE27 provin din România. În fiecare an, aproape 3400 de femei din România primesc diagnosticul de cancer de col uterin şi circa 1800 femei îşi pierd viaţa din cauza acestei maladii. O maladie care poate fi prevenită prin vaccinarea anti-HPV. Conform GLOBOCAN, cancerul de col uterin este al treilea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor din ţara noastră.[6]
La nivelul Uniunii Europene, în 2022, cancerul de col uterin a reprezentat al treilea cel mai des întâlnit cancer în rândul femeilor din categoria de vârstă activă, 15 – 49 de ani[7]. Rata de incidenţă standardizată în funcţie de vârstă a cancerului de col uterin a variat considerabil în ţările UE în 2022, pornind de la 5,2 cazuri la 100.000 de locuitori de sex feminin în Malta şi ajungând la 32,6 cazuri la 100.000 de locuitori de sex feminin în România.
Reducerea poverii cancerului de col uterin se poate realiza prin vaccinare împotriva HPV, prin programe de vaccinare sustenabile, depistarea în faze incipiente a leziunilor colului uterin, prin programe de screening organizate pe baze populaţionale consolidate şi prin asigurarea accesului la diagnostic şi tratament în mod egal şi echitabil pentru toate categoriile socio-economice.
Derulată la scară largă, vaccinarea anti-HPV oferă protecţie împotriva formelor invazive de cancer cauzate de infecţia cu HPV, impactul programelor de vaccinare anti-HPV în prevenirea cancerelor cauzate de HPV fiind dovedit şi semnificativ.[8],[9],[10] Un studiu recent derulat în ţările nordice a demonstrat eficacitatea de 100% a vaccinării anti-HPV în prevenirea cancerului de col uterin, în rândul femeilor tinere, urmărite pe o perioadă de 14 ani.[11]
Statusul vaccinării anti-HPV în România
România a înregistrat progrese considerabile în ceea ce priveşte îmbunătăţirea accesului la vaccinarea anti-HPV. Astfel, începând cu luna decembrie 2023, vaccinarea împotriva infecţiilor cu HPV se poate face în regim compensat, astfel[12]: 100% pentru fete şi băieţi cu vârsta între 11 şi 18 ani, pe baza unei reţete compensate eliberată de medici de toate specialităţile, aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate; 50% pentru femeile cu vârsta între 19 şi 45 de ani, pe baza unei reţete compensate eliberată de medici de toate specialităţile, aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate.
Deşi gradul de acceptare a vaccinării înregistrează o o tendinţă favorabilă în Romania ultimilor ani, iar accesul a fost optimizat, rata de vaccinare anti-HPV în ţara noastră rămâne la un nivel suboptim raportat la ţintele propuse în Planul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Cancerului (30% în anul 2025 şi 40% în anul 2030)[13] şi Planul European de Combatere a Cancerului, plan menit să susţină eliminarea cancerelor cauzate de infecţia cu HPV prin creşterea ratelor de vaccinare anti-HPV până la 90%, creşterea ratelor de screening şi îmbunătăţirea accesului timpuriu la tratament.[14]
“Cu ocazia Zilei Internaţionale de Conştientizare a Infecţiei cu HPV, salutăm demersurile făcute de Comisia Europeană şi Parlamentul European, dar şi de Guvernul României pentru a îmbunătăţi accesul la vaccinarea anti-HPV, ca instrument esenţial în controlul cancerului de col uterin, mai ales în contextul în care povara acestei boli este nepermis de mare în ţara noastră. Este imperativ ca România, prin liderii săi, să acorde atenţia cuvenită acţiunilor care pot contribui în mod concret la o mai bună prevenţie a cancerului de col. Creşterea ratelor de vaccinare, în concordanţă cu ţintele din Planul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Cancerului şi alinierea României la obiectivele din Planul European pentru Combaterea Cancerului ar crea un adăpost solid, astfel încât cancerele cauzate de infecţia cu HPV să nu mai reprezinte o ameninţare din viitorul copiilor noştri.”, a declarat profesorul Radu VLĂDĂREANU, preşedintele Societăţii Române de Human Papillomavirus - SR-HPV, membră a Acţiunii HPV România
Măsuri recomandate de Comisia Europeană pentru creşterea acoperirii vaccinale împotriva HPV:
Având în vedere discrepanţele dintre statele membre în ceea ce priveşte acoperirea vaccinală împotriva infecţiilor cu HPV, multe state având rate de vaccinare cu mult sub 50 % împotriva HPV în cazul fetelor, datele disponibile pentru băieţi şi adulţi tineri fiind limitate, existând totodată şi o lipsă semnificativă de date privind ratele de vaccinare împotriva HPV, Comisia Europeană a prezentat, la 31 ianuarie 2024, o serie de recomandări având rolul de a sprijini statele membre în eforturile lor de prevenire a cancerelor asociate infecţiei cu HPV, prin creşterea ratelor de vaccinare împotriva HPV:
- Asigurarea gratuită / rambursarea integrală a vaccinării anti-HPV pentru grupele populaţionale pentru care este recomandată vaccinarea;
- Asigurarea unui acces facil la vaccinare;
- Integrarea imunizării în strategiile de control pentru cancer în cadrul Planurilor Naţionale de Combatere a Cancerului;
- Consolidarea eforturilor de comunicare către publicul larg;
- Îmbunătăţirea monitorizării şi raportării cu privire la acoperirea vaccinală, pentru a identifica domeniile în care ar putea fi necesară abordarea lacunelor; astfel se solicită statelor membre armonizarea datelor, interoperabilitatea şi dezvoltarea sporită a sistemelor naţionale de date privind imunizarea.
- Stabilirea unui obiectiv concret pentru vaccinarea împotriva HPV a băieţilor;
- Instituirea unor registre electronice de vaccinare robuste;
- Schimbul de bune practici cu alte state membre pentru a îmbunătăţi eforturile naţionale.
Recomandările Comisiei adresează importanţa unor sisteme robuste de monitorizare a derulării programelor de vaccinare, ca instrument esenţial în vederea asigurării trasabilităţii progresului către atingerea obiectivelor prevăzute în Planul Naţional pentru Combaterea Cancerului şi Planul European de Combatere a Cancerului. În acest sens, Raportul pledează pentru un rol extins al Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) în monitorizarea regulată a vaccinării împotriva HPV la nivelul UE. Astfel, până la sfârşitul anului 2024, Comisia intenţionează să solicite ECDC să afişeze datele naţionale disponibile privind ratele de acoperire vaccinală împotriva HPV în statele membre ale UE într-un dashboard dedicat, împreună cu metodologiile naţionale de monitorizare şi obiectivele şi ţintele care trebuie îndeplinite.
Datele expuse mai sus, coroborate cu datele de incidenţă, prevalenţă şi mortalitate asociate infecţiei cu HPV şi cancerului de col uterin în România, relevă nevoia dezvoltării unei strategii sustenabile şi coerente de prevenţie a infecţiei cu HPV care să contracareze barierele ce ţin de nivelul de literaţie în sănătate al populaţiei şi funcţionarea sistemului de sănătate naţional. Provocările cronice ce stau în faţa unui control substanţial mai eficace al malignităţilor pentru care există soluţii de sănătate publică, aşa cum este cazul cancerelor asociate infecţiei cu Papilomavirusul uman (HPV), necesită a fi abordate cu prioritate pentru a maximiza salvarea unui număr cât mai mare de vieţi într-un interval de timp cât mai scurt.
Acţiunea HPV România, proiect pilot al European Cnacer Organization, sprijină organizaţiile şi instituţiile naţionale să se mobilizeze şi să colaboreze pentru a implementa politici menite să crească rata vaccinării împotriva HPV, screeningul şi acoperirea informaţională. O gamă largă de organizaţii s-au unit în cadrul acestei noi campanii (https://www.europeancancer.org/hpv/impact/hpv-romania). Aceştia au convenit asupra unei acţiuni derulate pe trei fronturi:
- Vaccinarea de rutină împotriva HPV, neutră din punct de vedere al sexului, pentru toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 11 şi 18 ani, cu o rată de absorbţie de 90% până în 2030.
- Un program naţional de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populaţii, bazat pe testarea HPV şi care să includă autoeşantionarea ca opţiune pentru grupurile greu accesibile şi pentru alte grupuri, cu 70% dintre femei testate până la vârsta de 35 de ani şi din nou până la 45 de ani, care să fie realizat până în 2030.
- campanie susţinută de educaţie publică care să promoveze conştientizarea, vaccinarea şi depistarea HPV.
[1] De Martel C, Ferlay J, Franceschi S, et al. 2012. “Global burden of cancers attributable to infections in 2008: A review and syntheticanalysis“. Lancet Oncology 2012; 13(6):607-615. Available at:https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22575588; Data accesării: 6 mai 2022
[2] EU Science Hub. 2020 Cancer incidence and mortality in EU-27 countries. https://ec.europa.eu/jrc/en/news/2020-cancer-incidence-and-mortality-eu-27-countries; Data accesării: 6 mai 2022
[3] Hartwig S, St Guily JL, Dominiak-Felden G, et al. Estimation of the overall burden of cancers, precancerous lesions, and genital warts attributable to 9-valent HPV vaccine types in women and men in Europe. Infectious Agents and Cancer 2017;12:19. doi: 10.1186/s13027-017-0129-6.; data accesării: 6 mai 2022
[4] de Martel C, Plummer M, Vignat Jet al. Worldwide burden of cancer attributable to HPV by site, country and HPV type. International Journal of Cancer 2017;141(4):664-670. doi: 10.1002/ijc.30716; data accesării: 6 mai 2022
[5] AACR CANCER PROGRESS REPORT 2014. http://cancerprogressreport.org/2014/Documents/AACR_CPR_2014.pdf
[6] The Global Cancer Observatory, GLOBOCAN 2020, accesibil la https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf. Data accesării: 6 octombrie 2021
[7] https://ecis.jrc.ec.europa.eu/explorer.php?$0-0$1-RO$2-All$4-1,2$3-All$6-0,85$5-2022,2022$7-7$CEstByCancer$X0_8-3$CEstRelativeCanc$X1_8-3$X1_9-AE27$CEstBySexByCancer$X2_8-3$X2_-1-1
[8] Tapio Luostarinen, Dan Apter3, Joakim Dillner2, Tiina Eriksson4, Katja Harjula, Kari Natunen4, Jorma Paavonen5,
Eero Pukkala, Matti Lehtinen, „Vaccination protects against invasive HPV-associated cancers” – International Journal of cancer, 2017
[9] Jiayao Lei, Ph.D., Alexander Ploner, Ph.D., K. Miriam Elfström, Ph.D., Jiangrong Wang, „HPV Vaccination and the Risk of Invasive Cervical Cancer”, N Engl J Med 2020, accesibili la https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1917338#:~:text=A%20study%20involving%20passive%20follow,100%25%20(95%25%20CI%2C ; data accesării: 26 mai 2022
[10] Monika Hampl , Peter Hillemanns , Matthias Jentschke, „Extended indication for HPV vaccination: who can benefit?”, 2022; disponibil la: https://www.thieme-connect.com/products/ejournals/abstract/10.1055/a-1378-7098 ; data accesării 30 mai 2022
[11] Kjaer SK, Nygård M, Sundström K, Dillner J, Tryggvadottir L, Munk C, et al. Final analysis of a 14-year long-term follow-up study of the effectiveness and immunogenicity of the quadrivalent human papillomavirus vaccine in women from four nordic countries. EClinicalMedicine. 2020;23:100401.
[12] Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 1082/29.XI.2023, protocolul terapeutic corespunzător poziţiei nr. 355 cod (J07BM03): DCI VACCIN PAPILOMAVIRUS.
[13] Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului
[14] https://ec.europa.eu/health/system/files/2022-02/eu_cancer-plan_en_0.pdf; data accesării: 20 februrie 2024
