Gonartroza poate fi provocată şi de stilul de viaţă şi de meseria pe care o practică fiecare persoană. Boala apare frecvent la cei care pun un stres suplimentar pe articulaţiile genunchiului prin acţiunile repetitive pe care le fac la serviciu.
În gonartroză este afectat cartilajul articular, care în mod normal are un aspect neted şi lucios, devenind în acest caz rugos, cu găuri sau disparând din anumite zone, ceea ce provoacă la dureri atroce.
Articol realizat prin participarea domnului doctor Robert Apostolescu, medic primar ortoped:
Gonartroza este o afecţiune cronică a genunchiului, care te poate imobiliza la pat şi care nu apare peste noapte, ci evoluează încet-încet. De la o durere surdă, dacă nu iei măsuri, poţi ajunge să ai genunchiul deformat şi să nu te mai poţi mişca, iar durerile cresc substanţial.
Cei mai mulţi dintre noi spun că este o boală a celor în vârstă, dar gonartroza te poate "lovi" şi la 25 de ani. Paradoxal este că şi stilul de viaţă sănătos poate contribui la distrugerea articulaţiilor tale. Mai exact, sporturi precum tenisul, alergatul pe teren dur sau denivelat, pot duce la uzura articulaţiilor genunchiului.
Ce provoacă gonartroza?
Factorii de risc pentru apariţia acestei boli sunt multipli. Gonartroza poate fi provocată de:
• vârstă înaintată - riscul de a face gonartroză creşte odată cu vârsta;
• greutatea - kilogramele în plus pun presiune mare pe genunchi şi cartilajul articular se degradează mai repede;
• loviturile, traumele - o fractură la nivelul genunchiului poate afecta şi articulaţiile şi poate duce la apariţia gonartrozei;
• ereditatea - gonartroza apare mai des la persoanele care au în familie persoane care au suferit sau suferă de această afecţiune;
• alte afecţiuni - guta, poliartrita reumatoidă pot duce şi la gonartroză;
• sexul - gonartroza apare mai frecvent la femei decât la bărbaţi, explicaţia este legată de hormoni.
Cine este mai predispus bolii?
Gonartroza poate fi provocată şi de stilul de viaţă şi de meseria pe care o practici. Boala apare frecvent la cei care pun un stres suplimentar pe articulaţiile genunchiului prin acţiunile repetitive pe care le fac la serviciu. Mai precis, următoarele acţiuni făcute în mod frecvent pot duce la gonartroză:
• când eşti nevoit să îngenunchiezi sau să te apleci mai mult de o oră pe zi;
• ridici obiecte grele;
• urci şi cobori scările deseori;
• mersul pe jos, pe distanţe lungi şi suprafeţe dure, denivelate.
"Stabilitatea genunchiului este asigurată de ligamentele existente la nivelul genunchiului, cele două ligamente laterale şi ligamentele încrucişate, anterior şi posterior. În gonartroză este afectat cartilajul articular. În mod normal e neted şi lucios, ceea ce face ca genunchiul să se mişte natural şi să facă flexii şi extensii fără durere. În gonartroză, cartilajul devine unul rugos sau care prezintă găuri sau dispare din anumite zone şi asta duce la dureri atroce", subliniază doctor Robert Apostolescu.
Gonartroza este de mai multe feluri:
• primitivă - apare ca urmare a reducerii rezistenţei cartilajului, în special la femei, spre vârsta menopauzei. Debutul bolii e frecvent în jurul vârstei de 50 ani.
• secundară - apare după modificări în structura genunchiului (traumatisme sau anomalii congenitale). La persoane tinere, debutul bolii este precoce.
Poţi să tratezi gonartroza cu medicamente?
Gonartroza nu e tratată doar cu bisturiul. Important este să fie depistată într-o fază incipientă, când metodele nechirurgicale au efect şi ca pacientul să ţină cont de faptul că boala chiar nu trece de la sine. Există mai multe tipuri de medicamente care pot fi folosite pentru tratarea gonartrozei.
Spre exemplu, antiinflamatoarele nesteroidiene şi antialgicele sunt folosite cu succes la pacienţii cu dureri moderate. Vorbim despre ibuprofen, naproxen, care reduc inflamaţia de la nivelul genunchiului.
Dar, medicamentele au şi efecte secundare şi nu pot fi folosite frecvent la persoanele care prezintă şi alte afecţiuni, cum ar fi cele cardiace. În stadiile incipiente ale bolii pot fi luate suplimente alimentare care conţin substanţe pe care le ingerăm şi în mod natural şi care contribuie la refacerea rezistenţei cartilajului genunchiului.
O altă metodă de tratament nechirurgical este reprezentată de infiltraţii. Se folosesc pentru infiltraţiile intraarticulare acidul hialuronic, plasma îmbogăţită cu trombocite sau antiinflamatoriile steroidiene.
Specialiştii recomandă, în cazurile în care intervenţia chirurgicală nu trebuie făcută, şi exerciţiile fizice, kinetoterapia, schimbarea stilului de viaţă şi eliminarea din programul zilnic a activităţilor care pun presiune pe articulaţii, scăderea în greutate şi folosirea ortezelor.
Operaţia pentru gonartroză
Medicul specialist este cel care decide dacă este cazul ca pacientul să fie operat sau nu. În cele mai multe cazuri, operaţia este facută abia după ce restul metodelor nechirurgicale nu au ajutat la ameliorarea stării pacientului.
Şi operaţiile pentru gonartroză sunt de mai multe feluri şi decizia chirurgicală este luată în funcţie de cât de avansată este boala.
Protezarea genunchiului sau artroplastia totală de genunchi presupune înlăturarea totală a cartilajului afectat şi înlocuirea lui cu mai multe componente artificiale. E ca şi cum chirurgul ar curăţa un măr lovit, tăind toate bucăţile care sunt stricate şi, ulterior, ar pune materiale artificiale în golurile rămase pentru a reda forma perfecată a mărului. După acest tip de intervenţie, pacientul îşi reia viaţa normal, nu mai are dureri şi merge fără să schioapete.
"În urma protezării, articulaţia este refăcută complet, genunchiul se mişcă natural. Durerile dispar şi pacientul îşi poate relua activităţile pe care le făcea înainte să apară gonartroza. După protezare se poate corecta inclusiv deformarea picioarelor (picioarele strâmbe, crăcănate) care apare în cazul unor pacienţi cu gonartroză", declară doctor Robert Apostolescu.
Dacă genunchiul nu e afectat în totalitate de gonartroză se face artroplastie parţială, se folosesc proteze unicompartimentale, care înlocuiesc doar cartilajul uzat.
Alte intervenţii chirurgicale, care presupun tăieturi mai mici sunt artroscopia, care presupune doar două mici incizii şi repararea articulaţiei uzate şi osteotomia, care presupune refacerea axului biomecanic.
Gonartroza este o afecţiune frecventă. Statisticile medicale arată că 30% dintre persoanele cu vârsta între 45 şi 65 de ani suferă de această afecţiune. După vârsta de 60 de ani, procentajul celor care au articulaţiile genunchiului distruse ajunge la 60%.
Durerile frecvente de genunchi sunt primul semn al bolii, dar diagnosticul precis nu-l poate pune altcineva decât medicul ortoped.
