Prof. Univ. Dr. Christoph Zielinski, expert în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, a declarat, într-un interviu acordat 360medical.ro, că în statele din Europa Centrală şi de Est, inclusiv în Austria, cancerul pulmonar reprezintă o problemă majoră din cauza lipsei unor programe de prevenţie şi a abuzului de nicotină.
Mai mult, în unele state europene incidenţa cancerului pulmonar în rândul femeilor o depăşeşte pe cea a cancerului mamar.
Specialistul consideră că testarea genetică este de ajutor dacă se regăseşte un istoric familial în acest sens, pe linie directă, bunic, mamă, sora mamei.
Prof. Univ. Dr. Christoph Zielinski susţine că atunci când există o mutaţie de tip BRCA1, apare o predispoziţie pentru cancerul mamar şi ovarian. Pentru femeile care descoperă o mutaţie în urma analizei genetice, se recomandă îndepărtarea ovarelor, a trompelor uterine, precum şi a ambilor sâni.
Interviul complet cu Prof. Univ. Dr. Christoph Zielinski, medic coordonator al WPK Academy Cancer Center:
Care sunt cele mai frecvente afecţiuni oncologice la nivelul Europei Centrale şi de Est?
Cancerul pulmonar este principala problemă în aceste zone, inclusiv în Austria, deoarece în majoritatea statelor nu sunt implementate programe de prevenţie.
Nu există o depistare precoce a bolii, ceea ce reprezintă o problemă, deoarece există tot mai multe investigaţii tomografice problematice pentru categoriile de populaţie cu risc.
În plus, în toate aceste state are loc un abuz de nicotină. Aceste aspecte conduc la o incidenţă extrem de crescută în rândul bărbaţilor, dar şi la femei.
În unele dintre state, incidenţa cancerului pulmonar o depăşeşte pe cea a cancerului mamar, ceea ce este dramatic deoarece se ştie că forma de cancer mamar apare la 1 din 8 femei.
După cancerul pulmonar, urmează cancerul de colon ca incidenţă, atât în rândul bărbaţilor, cât şi al femeilor. Apoi, la femei urmează cancerul mamar, iar la bărbaţi cancerul de prostată. Acesta din urmă însă este o afecţiune specifică bărbaţilor în vârstă.
Cât de utilă este testarea genetică şi cât de precisă în rândul populaţiei?
Nu este necesară pentru toată lumea, ci pentru persoanele care au un istoric familial în acest sens. Prin urmare, dacă nu există un istoric familial nu trebuie efectuată deoarece nu este utilă.
Nu este de ajutor atunci când este vorba de anumite forme de cancer, de exemplu, cancer de colon, de rinichi, de plămâni, mamar, nu te predispune la niciuna dintre boli.
Trăsăturile genetice clasice sunt pentru bunic, mamă, sora mamei şi apoi tu sau sora ta. Dacă există, se impune testarea BRCA. Descoperim tot mai des că apar aceste mutaţii genetice când creşte incidenţa cazurilor de cancer ovarian, cancer mamar, cancer pancreatic.
Deci trebuie evaluată situaţia când se impune testarea. Nu se impune testarea aleatorie.
Dar în cazul celor care au o predispoziţie genetică? Cât de utilă este?
Desigur. Când există o mutaţie de tip BRCA1 în familie atunci eşti predispusă cancerului mamar şi ovarian. Este interesant deaorece există anumite populaţii care au o incidenţă a mutaţiei acestei gene, de exemplu evreii aşkenazi au 1,5% incidenţă în acest sens.
Ceea ce este interesant este că şi în grupul de populaţie de evrei din nordul Africii există acelaşi procent, însemnând că mutaţia a avut loc înainte de diaspora.
Dacă mutaţia (BRCA1 sau BRCA2) este identificată, recomandăm femeilor să îşi încheie planificarea familială (să aibă copii) şi apoi le consiliem să li se îndepărteze chirurgical ovarele şi trompele uterine care funcţionează la fel, dar şi să efectueze o mastectomie bilaterală. Se oferă astfel o prelungire semnificativă a vieţii.
Recomandăm femeilor care nu optează pentru mastectomie să efectueze RMN şi nu mamografii, deoarece se poate urmări mai bine evoluţia cancerului.
