Doctor Simona Duţu, medic specialist stomatologie generală, a declarat, într-un interviu acordat 360medical.ro, că puţini români merg periodic la medicul dentist, iar procentul persoanelor care se spală o dată pe zi poate ajunge la 60%. Totuşi, de cele mai multe ori periajul este realizat cu superficialitate.
În ceea ce priveşte patologiile dentare în rândul categoriilor defavorizate, medicul subliniază că se întâlnesc mai des absenţe ale dinţilor, infecţii dentare extinse la oasele maxilare, cancere ale buzelor şi cavităţii orale.
Specialistul completează că un studiu realizat în 2014 de GSK a concluzionat că majoritatea românilor nu se spală pe dinţi seara, ci doar dimineaţa, pentru că identifică periajul dentar cu momentul de pregătire pentru interacţiunea socială, văzându-l ca pe un act estetic, nu pentru propria sănătate.
Interviul complet cu doctor Simona Duţu, medic voluntar policlinică socială:
1. Care sunt cele mai costisitoare tratamente, din punct de vedere stomatologic?
Cele mai costisitoare tratamente sunt cele adresate înlocuirii dinţilor lipsă, şi anume restaurările protetice susţinute de implanturi dentare.
2. Lipsa de timp sau lipsa de bani sunt de vină pentru apariţia unor complicaţii dificil de tratat?
Şi lipsa timpului şi a banilor pot contribui la apariţia complicaţiilor în afecţiunile dentare, însă principala cauză a acestor afecţiuni este absenţa prevenţiei.
Cea mai simplă metodă de a evita tratamentele stomatologice complexe şi costisitoare este prevenirea, adică: igienizare corectă acasă, alimentaţie sănătoasă şi controale periodice la medicul dentist.
3. Care consideraţi că este procentul, la nivel naţional, de persoane care merg regulat la medicul dentist? Dar de persoane care se spală pe dinţi minim o dată pe zi?
Cu indulgenţă 5% ar putea fi procentul celor care merg periodic la medicul dentist.
Cred ca procentul celor care se spală minim o dată pe zi este mai mare, poate 60%, însă am rezerve în ceea ce priveşte eficienţa acestui periaj, adeseori făcut cu superficialitate.
Un studiu realizat în 2014 de GSK, a concluzionat că: majoritatea românilor nu se spală pe dinţi seara, ci doar dimineaţa, pentru că identifică periajul dentar cu momentul de pregatire pentru interacţiunea socială, văzându-l ca pe un act estetic, nu pentru propria sănătate.
4. Consideraţi că este o lipsă de informare în acest sens sau o lipsă de interes în procesul de prevenire?
Simpla informare nu determină schimbări comportamentale, e nevoie de programe bine organizate de prevenire, care acum lipsesc aproape în totalitate.
5. Care ar trebui să fie, din punctul dumneavoastră de vedere, gradul de implicare al statului în procesul de prevenire, diagnostic şi tratament stomatologic? Care este situaţia în realitate?
Copilăria şi adolescenţa reprezintă ani de formare a comportamentelor, inclusiv cele privind sănătatea orală. Evident că ar fi bine ca statul să se implice activ, nu doar pe hârtie, în programele de prevenire, diagnostic şi tratament, adresate în primul rând copiilor şi adolescenţilor.
Ştim însă cu toţii că nu este aşa.
6.Există anumite afecţiuni stomatologice care apar cu precădere la persoanele defavorizate social?
Patologia asociată cariei dentare creşte dramatic la pacienţii din categoriile defavorizate. La ei întâlnim mai des: absenţe ale dinţilor, infecţii dentare extinse la oasele maxilare, cancere ale buzelor şi cavităţii orale.
7. Cunoaşteţi afecţiuni stomatologice care pot cauza decesul? Care sunt acestea şi în ce situaţii pot deveni fatale?
Abcesele dentare netratate, care invadează regiunile vecine, sunt de o gravitate deosebită, deoarece pot difuza spre craniu, inducând stări septice, uneori cauzatoare de moarte.
