[VIDEO] Studiu COVID unic în lume, la Spitalul Colentina. Unul dintre autori: "Am deschis o cutie a Pandorei”

Studiul care evidenţiază rolul proteinei S la pacienţii cu COVID-19, derulat la Spitalul Clinic din Colentina, este primul din lume de acest fel. Prof.univ. dr. Cristian Băicuş, medic primar de medicină internă la Spitalul Clinic din Colentina, cadru didactic la UMF Carol Davila şi şeful unităţii de epidemiologie clinică Bucureşti din cadrul a două entităţi recunoscute internaţional, RECIF şi INCLEN, este implicat în acest studiu. ,,Putem spune  deocamdată că există o legătură, se numeşte asociaţie epidemiologică. Adică semnificativ statistic, cei mai gravi au proteina S mai scăzută”, a declarat prof. Băicuş, care a povestit pe larg pentru 360medical.ro cum a decurs studiul, cu ce probleme s-au confruntat medicii în cercetare şi ce îşi propun să facă mai departe pentru a putea trage nişte concluzii privind felul în care poate fi tratată această boală.

S-a observat la pacienţii cu COVID-19 că au făcut tromboze, embolii, trombembolisme pulmonare, accidente vasculare cerebrale mai frecvent decât cei care nu aveau COVID-19. De la observaţia cheie ,,tromboze în cazul acestor pacienţi” a apărut ideea că există o un proces de coagulare anormală, o trombofilie care duce la formarea unor cheaguri.

,,Ideea cum am spus de multe ori - că asta e realitatea – a aparţinut colegului meu pneumolog, Marius Balea, care m-a sunat într-o zi, eram acasă deja şi mi-a zis că el s-a gândit la căutarea proteinei S, proteinei C şi antitrombinei 3. Mi s-a părut o idee interesantă şi am început să dozăm şi noi proteina S acestor pacienţi, a precizat prof. univ. dr. Cristian Băicuş, şeful Secţiei Medicală II de la Spitalul Clinic Colentina.

După ce au făcut designul studiului, au hotărât ce variabile măsoară, medicii români i-au eliminat din studiu pe pacienţii care luau anticoagulant, antivitamina K şi pacienţii cu boli hepatice, care n-au deficit de vitamina K dar ficatul lor nu poate s-o folosească, pacienţii care au diverse infecţii, de exemplu HIV, poate şi le-au măsurat pacienţilor eligibili parametrii de inflamaţie: proteina C, fibrinogenul, feritina. Pare uşor, dar în fapt nu a fost chiar aşa.

,,A fost o perioadă când laboratorul n-a avut kit-uri pentru proteina S. Trecuse vreo lună şi jumătate, şi noi n-aveam niciun rezultat, aveam baza plină cu toate acele analize, numai proteina S nu era, şi Elena Stoichiţoiu, această rezidentă, tot dădea telefon la laborator să întrebe când se lucrează”, a mărturisit medicul internist. (06:43)

După ce şeful Secţiei Medicală II s-a dus personal la laborator, şi a insistat, i s-a promis că vor aduce kit-ul şi că în weekend-ul următor vor lucra. Surpriza a fost că proteina S era mai mică la pacienţi cu cât era boala mai gravă.

,,Întrebarea este dacă scăderea proteinei S este o cauză a evoluţiei grave sau este un efect până la urmă al bolii. Avem nişte argumente ştiinţifice, se numesc criterii de cauzalitate. Unul este că am găsit un gradient între scăderea proteinei S şi gravitatea COVID-19, adică nu numai că cei mai gravi au proteina S scăzută, dar am văzut că cu cât erau mai gravi, cu atât aveau proteina S mai scăzută, şi cei care au decedat au avut proteina S cea mai scăzută”, a spus prof.univ. dr. Cristian Băicuş.

Dacă proteina S a fost scăzută doar în contextul bolii, acum după ce pacienţii s-au vindecat de COVID, ar trebui să fie normală. Prin urmare, medicii de la Spitalul Colentina încearcă să dea de aceşti pacienţi din studiu, să-i convingă să vină din nou la spital pentru a le recolta din nou proteina S şi să vadă cum este. Din 91 de pacienţi cu COVID-19 incluşi în studiu, aproape 30 au decedat. Vestea bună este că medicii de la Spitalul Colentina vor fi implicaţi într-un alt studiu olandez referitor la deficitul de vitamina K, în care determina vitamina K la pacienţii din studiul românesc.

,,O să mai fim angrenaţi într-un studiu, sunt nişte colegi din Olanda care au făcut nişte studii cu vitamina K. Nimeni nu s-a gândit la asta, ei s-au gîndit din două motive, unul că poate e deficit de vitamina K, în al doilea rând poate vitamina K să acţioneze prin acest mecanism cu proteina S. Ei au mai descris şi o ipoteză, un alt mecanism prin care ar acţiona deficitul de vitamina K care să ducă direct la fibroză, un mecanism molecular fibroză pulmonară”, a afirmat dr. Cristian Băicuş.

Până una alta, România se poate mândri cu medicii de la Spitalul Clinic din Colentina, studiul despre rolul proteinei S la pacienţii cu COVID-19 este unic în lume şi este extrem de vizualizat, fiind publicat în Revista Română de Medicină Internă, indexată pe PubMed.

,,Noi l-am publicat pe 25 august, nu exista încă niciun studiu cu proteina S, suntem primii din lume. L-am trimis la revista noastră, Revista Română de Medicină Internă, m-am gândit că apare mai repede şi-am zis să nu mai pierd atâta timp, am văzut că e ceva nou care n-a mai fost făcut. Editorul şef al revistei, profesorul Dan, după ce-a văzut articolul şi a venit cu observaţiile şi cu sugestiile de corecturi şi de revizuire, a zis că am  deschis o cutie a Pandorei cu asta. Da, am deschis o cutie a Pandorei, sincer asta am şi vrut. Am vrut să arunc un bolovan într-o baltă, iar ceilalţii să se chinuie să-l scoată”, a mărturisit prof.univ.dr. Băicuş.