Noi cercetări arată că reactivarea virusului Epstein-Barr, declanşată de Covid, poate provoca Sindromul inflamator multisistem la copii (sindromul multisistemic inflamator pediatric MIS-C).
MIS-C este o afecţiune inflamatorie severă care poate apărea la copii la câteva săptămâni după o infecţie cu SARS-CoV-2, care provoacă Covid-19, uneori cu consecinţe care pun viaţa în pericol.
Până în prezent, cauza sa exactă a rămas neclară.
Cercetătorii de la Charité - Universitätsmedizin Berlin şi Centrul german de cercetare în reumatologie (DRFZ), parte a Asociaţiei Leibniz, au descoperit că afecţiunea este declanşată de reactivarea virusului Epstein-Barr (EBV), un virus comun care poate rămâne latent în organism.
Aceste descoperiri, publicate miercuri în revista Nature, oferă informaţii esenţiale care ar putea conduce la noi abordări terapeutice - nu doar pentru MIS-C, ci şi pentru alte complicaţii postvirale.
Reacţii imunitare misterioase post-Covid la copii
Majoritatea copiilor care contractează virusul SARS-CoV-2, care provoacă boala Covid-19 prezintă doar simptome uşoare. Cu toate acestea, în cazuri rare, unii dezvoltă boli grave.
Chiar şi copiii care au simptome uşoare sau nu au simptome pot, câteva săptămâni mai târziu, să aibă o reacţie exagerată a sistemului imunitar care le atacă organele. Această afecţiune, cunoscută sub numele de Sindromul inflamator multisistemic la copii (MIS-C), poate provoca probleme cardiace, erupţii cutanate şi febră mare.
În cazurile grave, este necesară spitalizarea pentru a stabiliza sistemul imunitar şi a preveni insuficienţa organelor.
Aproximativ jumătate dintre copiii afectaţi necesită îngrijiri intensive. Până în prezent, cauza exactă a MIS-C a rămas neclară.
„Discuţiile în jurul cauzelor potenţiale ale MIS-C includeau supravieţuirea coronavirusului în organism, de exemplu, sau întoarcerea sistemului imunitar asupra lui însuşi”, explică prof. dr. Tilmann Kallinich, şeful Diviziei de reumatologie din cadrul Departamentului de medicină respiratorie pediatrică, imunologie şi medicină de îngrijire critică de la Charité şi unul dintre cei doi autori principali ai studiului, într-un comunicat.
„Cu toate acestea, am găsit acum indicii că resurgenţa unui al doilea agent patogen - virusul Epstein-Barr - este responsabilă de şocul inflamator. Mai simplu spus, acesta se trezeşte dintr-o stare latentă, deoarece infecţia cu SARS-CoV2 a produs în sistemul imunitar al copilului o asemenea dezordine încât acesta devine incapabil să ţină sub control infecţia latentă”, a declarat medicul.
MIS-C este o afecţiune inflamatorie care poate pune viaţa în pericol şi care poate apărea la copii în urma unei infecţii cu SARS-CoV-2. Credit: Charité - Pia Nitz. Particule ale virusului Epstein-Barr (imagine obţinută cu ajutorul microscopiei electronice). Reactivarea virusului după SARS-CoV2 poate declanşa MIS-C la copii. Credit: CDC, dr. Fred Murphy
Reapariţia infecţiei cu virusul Epstein-Barr
Virusul Epstein-Barr (EBV), cauza febrei glandulare (cunoscută şi ca mononucleoză infecţioasă sau „mono”), este o infecţie frecventă.
În timp ce unele persoane prezintă simptome asemănătoare gripei şi oboseală prelungită, majoritatea nici nu realizează că o au. De fapt, aproximativ 90% dintre oameni vor fi infectaţi la un moment dat în viaţa lor.
„Totuşi, în urma unei infecţii acute, virusul nu este eliminat din organism”, explică dr. Tilmann Kallinich.
„Virusul Epstein-Barr se instalează în diferite celule din organism, scăpând astfel de apărarea imunitară. În consecinţă, el rămâne în organismul unei persoane infectate pentru tot restul vieţii sale. Virusul se poate reactiva după ani de zile de la infecţia iniţială, inclusiv atunci când sistemul imunitar este slăbit”, explică specialistul.
Echipa de cercetare a identificat acum reapariţia unei infecţii virale Epstein-Barr la copiii cu MIS-C. Studiul a examinat 145 de copii cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani care au fost trataţi pentru MIS-C la Spitalul de Copii Charité (Berlin) sau la spitale din Lyon (Franţa), Napoli (Italia), Ankara (Turcia) şi Santiago (Chile).
Pentru comparaţie, studiul a examinat, de asemenea, 105 copii care au trecut printr-o infecţie cu SARS-CoV-2 fără a dezvolta MIS-C.
Cercetătorii au identificat urme ale virusului Epstein-Barr în sângele copiilor cu MIS-C, împreună cu anticorpi şi niveluri ridicate de celule imunitare specifice împotriva virusului - indicând faptul că organismul luptă activ împotriva agentului patogen.
Declanşatorul reactivării: Substanţa mesager TGFβ
„Am stabilit, de asemenea, că, deşi celulele imunitare îşi propun să lupte împotriva virusului Epstein-Barr, ele acţionează efectiv cu mecanisme de apărare ineficiente”, explică dr. Mir-Farzin Mashreghi, director ştiinţific adjunct al DRFZ şi cercetător la Departamentul de medicină respiratorie pediatrică, imunologie şi medicină de urgenţă de la Charité. Dr. Mashreghi a condus studiul alături de prof. Kallinich.
Potrivit medicului, celulele imunitare nu mai sunt capabile să elimine celulele corpului infectate cu EBV.
Cercetătorii au reuşit să atribuie această incapacitate unor niveluri neobişnuit de ridicate ale unei substanţe mesager numită factor de creştere şi transformare beta (TGFβ), pe care organismul copilului o produce ca urmare a infecţiei cu SARS-CoV-2. TGFβ este o moleculă care suprimă inflamaţia, inhibă funcţia celulelor imunitare şi, astfel, limitează capacitatea acestora de a ataca virusul Epstein-Barr.
„La unii copii, coronavirusul declanşează un sistem care se intensifică rapid: substanţa mesager TGFβ împiedică celulele imunitare să ţină în frâu virusul Epstein-Barr, ceea ce permite virusului să prolifereze din nou”, spune dr. Mashreghi, rezumând noile informaţii privind cauzele MIS-C.
„Ca răspuns, organismul produce mai multe celule imunitare pentru a lupta împotriva virusului, dar aceste celule imunitare nu sunt încă funcţionale. Acest lucru culminează cu un răspuns inflamator extrem care dăunează organelor şi poate fi, potenţial, fatal”, adaugă medicul.
Blocarea TGFβ, un potenţial tratament
Cascada inflamatorie poate fi întreruptă eficient cu medicamente, iar marea majoritate a copiilor se recuperează după MIS-C. Până în prezent, medicamentele antiinflamatorii, cum ar fi imunoglobulinele şi preparatele pe bază de cortizon, au fost utilizate pentru a trata MIS-C.
„Perspectivele noastre sugerează că blocarea precoce şi ţintită a TGFβ ar putea ajuta la tratarea MIS-C”, rezumă prof. Kallinich. Aceste noi perspective ar putea fi, de asemenea, relevante pentru tratamentul altor afecţiuni legate de Covid, spun cercetătorii.
Există indicii, de exemplu, că reactivarea virusurilor latente ar putea juca un rol în Covid de lungă durată. „Ar putea exista paralele cu procesele care acţionează în MIS-C, ceea ce ar face din inhibitorii TGFβ potenţiali candidaţi pentru un tratament pentru Covid prelungit”, spune dr. Mashreghi.
„În plus, ştim că nivelurile ridicate de TGFβ la adulţi se corelează cu cazurile severe de Covid-19. Prin urmare, bănuim că o blocare a TGFβ ar putea avea o influenţă pozitivă asupra evoluţiei bolii Covid-19”.
Autorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă inhibitorii TGFβ ar putea reprezenta un tratament eficient pentru bolile legate de SARS-CoV-2.
