În general, sensibilitatea testelor de diagnositc rapid al gripei este variabilă (70-75%). Dacă după efectuarea testului rapid, acesta are rezultat negativ şi totuşi simptomatologia pacientului sugerează că ar fi vorba despre o infecţie cu un virus gripal, medicul infecţionist poate decide efectuarea unor teste suplimentare pentru confirmare.
În cazul unei epidemii este recomandată vaccinarea, chiar dacă se face în plin sezon de gripă. Organismul va avea nevoie de aproximativ 14 zile pentru a produce anticorpi, timp în care ar fi recomandat să evităm: contactul cu persoane suspecte sau diagnosticate cu gripă, frecventarea spaţiilor aglomerate: magazine, mijloace de transport în comun etc.
Articol realizat prin participarea domnului doctor Vlad Romanescu, Director Medical Fundaţia Inovaţii Sociale Regina Maria:
Care sunt diferenţele în simptome clinice între gripă şi răceală?
La gripă debutul este brusc, cu: febră mare, frisoane, dureri musculare/articulare, stare generală alterată.
Cât de precise sunt testele pentru depistarea gripei?
În ultimul timp sunt disponibile teste de diagnostic rapid al gripei. Acestea sunt în general teste de detectare a antigenului viral gripal, care pot da rezultate în 30 de minute. Testele de diagnostic rapid existente pe piaţă sunt teste de screening pentru infecţiile cu virusuri gripale A şi B.
În general, sensibilitatea testelor este variabilă (70-75%) . Din cauza sensibilităţii scăzute, rezultatele fals negative pot reprezenta o problemă pentru aceste teste. Dacă după efectuarea testului rapid, acesta are rezultat negativ şi totuşi simptomatologia pacientului sugerează că ar fi vorba despre o infecţie cu un virus gripal, medicul infecţionist poate decide efectuarea unor teste suplimentare pentru confirmare.
Aceste teste care au o sensibilitate mai mare sunt: cultura virală sau PCR (detectează ARN-ul virusurilor gripale şi este în general mai sensibilă decât cultura celulară).
Care este perioada din an propice pentru vaccinare? În caz de epidemie recomandaţi vaccinarea antigripală?
Pentru a avea eficienţă mare (pentru ca organismul să aibă timp să producă anticorpii cu care să lupte împotriva virusului), vaccinarea trebuie începută din timp (înainte de începerea sezonului gripal), aceasta însemnând luna octombrie a fiecărui an.
În cazul unei epidemii, sigur că este recomandată vaccinarea, chiar dacă se face în plin sezon de gripă (organismul va avea nevoie de aproximativ 14 zile pentru a produce anticorpi, timp în care ar fi recomandat să evităm: contactul cu persoane suspecte sau diagnosticate cu gripă, frecventarea spaţiilor aglomerate: magazine, mijloace de transport în comun etc.
Totodată, în această perioadă trebuie să avem în vedere anumite măsuri simple şi absolut necesare de igienă, cum ar fi: spălatul mâinilor, purtarea de măşti faciale).
Ce complicaţii poate cauza gripa?
Complicaţiile pot fi simple sau mai severe, acestea ţinând în primul rând de starea de sănătate preexistentă a persoanelor care intră în contact cu virusul gripal. Dacă aceste persoane fac parte din rândul bolnavilor cronici (cu comorbidităţi preexistente), atunci complicaţiile pot fi severe.
Dintre complicaţii, cele mai importante sunt: sinuzita, otita, pneumonia, dar şi: miocardita şi encefalita.
În unele situaţii se poate ajunge la insuficienţă respiratorie, renală şi chiar deces.
Care sunt recomandarile pe care le aveti pentru categoriile de persoane vulnerabile?
În primul rând, trebuie să enumerăm persoanele vulnerabile, care sunt: vârstnicii, copiii, femeile gravide, bolnavii cronici.
Cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirii este vaccinarea (dacă nu există contraindicaţii), atât pentru persoanele sănătoase, cât si pentru cele cu boli cronice preexistente.
O alimentaţie echilibrată, care pe lângă aportul de proteine animale (carne), aduce şi un aport important de fibre şi vitamine (fructe, legume) poate fi un factor important care să prevină o eventuală îmbolnăvire.
Alte metode de prevenire: igiena adecvată a mâinilor, evitarea frecventării spaţiilor aglomerate în această perioadă (magazine, mijloace de transport în comun etc.), purtarea echipamentelor de protecţie adecvate (măşti faciale etc.).
Ce facem dacă suspectăm că am contactat virusul: dacă prezentăm următoarele simptome, care apar brusc: febră\stare febrilă, frisoane, dureri de cap, dureri de gât, dureri musculare/articulare, tuse, nas înfundat sau rinoree, vărsături, diaree, oboseală şi daca se agravează, ne vom prezenta de urgenţă la medicul de familie sau la o cameră de gardă de boli infecţioase.
Nu trebuie să intrăm în panică la orice simptom apărut legat de o răceală banală şi nu trebuie să aglomerăm cabinetele medicale/camerele de gardă decât în situaţia în care simptomatologia se agravează şi este imperios necesar consultul medical.
