[VIDEO] EXCLUSIV Prof. univ. dr. Cătălina Tudose: Secţiile de COVID psihogeriatrie şi asistenţa medicală comunitară ar fi fost utile în pandemie

Numărul cazurilor de COVID-19 din căminele de bătrâni reprezintă aproximativ 40% din toate decesele cauzate de infecţia cu SARS-COV-2 din Statele Unite. Şi în România, de la începutul pandemiei, au existat mai multe focare de coronavirus în căminele de bătrâni, fiind afectaţi deopotrivă rezidenţii şi angajaţii acestor instituţii de îngrijire. Prof. univ. dr. Cătălina Tudose, preşedintele Societăţii Române de Alzheimer, medic psihiatru, a declarat în exclusivitate pentru 360medical.ro că ,,sunt foarte multe cămine cu vârstnici care au tulburări neurodegenerative. Pandemia ne-a găsit nepregătiţi în domeniul sănătăţii mintale. Nu a fost nimic specific în această perioadă.”

Potrivit medicului, îngrijirea în psihogeriatrie este deficitară în ţara noastră, iar spitalele nu au departamente de psihiatrie de legătură.

,,Dacă România dezvolta servicii de psihiatrie de legătură, adică departamente cu un grup de psihiatri şi psihologi, nu un psihiatru într-un spital, foarte multe dintre problemele pe care le-au întâmpinat colegii noştri din serviciile ATI şi de boli infecţioase şi nu numai se rezolvau”, a precizat prof. univ. dr. Cătălina Tudose.

În mod obişnuit, pacienţii cu probleme psihiatrice care au alte boli somatice de bază sunt trimişi la spitalul de psihiatrie Al.Obregia. În această perioadă a pandemiei, oamenii fiind infectaţi nu au mai putut fi transferaţi, au fost făcute consulturi de către medicii psihiatri care s-au deplasat în serviciile de ATI. Prof. Cătălina Tudose a afirmat că Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti este singurul care are departament de psihiatrie de legătură, restul spitalelor au doar câte un psihiatru izolat.

,,În ceea ce-i priveşte pe vârstnici, nu a fost nimeni pregătit. Problema acestor vârstnici internaţi şi în secţiile de ATI şi de infecţioase a fost specială, echipa trebuia să facă un efort de îngrijire a unor oameni cu multe sensibilităţi”, a spus preşedintele Societăţii Române de Alzheimer, referindu-se la secţii de COVID psihogeriatrie care în opinia sa ar fi fost utile în această perioadă.

Asistenţa medicală comunitară monitorizează pacienţii cu tulburări neurodegenerative. ,,Suntem ca în anii 70-80, între timp lumea a progresat, are cu totul alte servicii. Asistenţa în aproape toate ţările europene este o asistenţă comunitară. Se duce medicul de familie, se duce specialistul, se duce asistenta medicală de psihiatrie sau de geriatrie acasă la om. Pacienţii aşa sunt monitorizaţi, nu se duc ei la Centrul Memoriei într-un judeţ sau la neurolog sau la psihiatru. Nu se mai face aşa ceva”, a povestit prof. dr. Cătălina Tudose.

Potrivit acesteia, în România este o problemă de gândire globală a sistemului de sănătate, iar criza creată de pandemia de COVID-19 reliefează şi mai mult acest aspect.

,,Criza care a apărut la noi că oamenii bolnavi nu mai sunt primiţi în spitale este cauzată de faptul că la noi există numai spitale, nimic altceva. Este o dovadă că sistemul, din nefericire într-un moment de criză, se dovedeşte că este per global ineficient. Numărul cazurilor de COVID-19 va creşte şi va sufoca sistemul”, a atras atenţia prof. univ. dr. Cătălina Tudose.

Societatea Română de Alzheimer şi Asociaţia HABILITAS au depus la Ministerul Sănătăţii o propunere de politică publică privind sănătatea mintală cu accent pe tulburările neuro-degenerative. Pe acest subiect puteţi urmări materialul  video EXCLUSIV Tulburările neurodegenerative, în special demenţa de tip Alzheimer, o prioritate pentru România