Ganglionul santinelă este reprezentat de prima staţie ganglionară axilară care asigură drenajul glandei mamare, cu probabilitatea cea mai mare de invazie. Identificarea acestuia se face prin injectarea cu substanţă radioactivă la nivelul leziunii mamare, aceasta practicându-se în clinici specializate în medicină nucleară, antrenate corespunzător pentru astfel de proceduri.
Complicaţiile postoperatorii sunt mult mai mici decât la mastectomiile radicale şi cel mai des întâlnite sunt sângerarea, în cazuri rare, sau complicaţii locale ale plăgii date de seroame sau limfocel. Rata de recurenţă sau recidivă locală a fost analizată la nivel internaţional şi a fost de 8.9 % comparativ cu cazul mastectomiilor radicale de 8.7 %, rezultatele fiind astfel similare respectând criteriile oncologice.
Articol realizat prin participarea domnului doctor Cezar Stroescu, Medic Primar Chirurgie Generală, Doctor în Medicină, Asistent Universitar UMF "Carol Davila", Cercetător Ştiinţific CP3 în cadrul Centrului Medical Provita:
În ultimii 50 de ani, chirurgia sânului a evoluat de la tratamentele agresive şi mutilante la tratamente eficiente cu invazivitate redusă şi s-au dezvoltat noi concepte atât anatomice cât şi biologice.
Tratamentul clasic constă în mastectomia cu limfodisecţie axilară, fiind înlocuit într-un procent covârşitor de >80% de chirurgia conservatoare a sânului fără evidare ganglionară axilară, aici intervine importanţa tehnicii ganglionului santinelă.
Chirurgia conservatoare a sânului a devenit astfel o alternativă a tratamentului cancerului mamar bazat pe tehnici mai puţin invazive, cu rată de complicaţii mult mai mică şi respectând desigur criteriile oncologice. Mastectomia totală este înlocuită de sectorectomia mamară, ce constă în extirparea tumorii mamare cu margini de rezecţie (ţesut sănătos la distanţă de cel puţin 2-3 mm de tumoră).
Este cunoscut faptul că evoluţia bolii maligne a sânului are ca pricipală extindere pe cale limfatică, de aceea se impunea limfodisecţia axilară, din păcate aceasta având complicaţii, cel mai des întâlnită fiind limfedemul braţului. În urma unor studii, s-a demonstrat că invazia ganglionară axilară (histologic) există doar în 20% din numărul pacientelor, motiv pentru care s-a implementat tehnica exciziei ganglionului santinelă, limitând astfel agresivitatea limfodisecţiei axilare şi evitând complicaţiile acesteia.
Ganglionul santinelă este reprezentat de prima staţie ganglionară axilară care asigură drenajul glandei mamare, cu probabilitatea cea mai mare de invazie. Identificarea acestuia se face prin injectarea cu substanţă radioactivă (Technetiu-99m) la nivelul leziunii mamare, aceasta practicându-se în clinici specializate în medicină nucleară, antrenate corespunzător pentru astfel de proceduri. Substanţa migrează la nivel ganglionului santinelă, acesta fiind reperat prin limfoscintigrafie axilară. Cu ajutorul sondei de detecţie gamma se identifică localizarea ganglionului ce se excizează, în funcţie de rezultatul analizei histologice, urmând a se decide dacă se efectuează limfodisecţie axilară, în cazul în care este prezentă extensia tumorală.
Sectorectomia mamară cu detecţia şi îndepărtarea ganglionului santinelă are anumite indicaţii:
- în stadiu incipient de cancer cu tumori mai mici de 5 cm;
- fără semne clinice şi imagistice de metastaze;
- indiferent de vârstă;
- indiferent de localizare, cu excepţia cadranului central sau în cazul anumitor tipuri de cancer cu extensie multifocală care necesită mastectomia, dar utilizând tehnica ganglionului santinelă de asemenea, nefiind obligatorie limfodisecţia axilară.
- fară a avea imagistic modificări morfologice ganglionare.
Complicaţiile postoperatorii sunt mult mai mici decât la mastectomiile radicale şi cel mai des întâlnite sunt sângerarea, în cazuri rare, sau complicaţii locale ale plăgii date de seroame sau limfocel.
Rata de recurenţă sau recidivă locală a fost analizată la nivel internaţional şi a fost de 8.9 % comparativ cu cazul mastectomiilor radicale de 8.7 %, rezultatele fiind astfel similare respectând criteriile oncologice.
