Noi mecanisme de semnalizare în celulele canceroase pancreatice, care ar putea duce la tratamente noi, descoperite de o echipă condusă de un cercetător român
Un studiu realizat de o echipă de oameni de știință de la centrul pentru cancer JCCC al UCLA, coordonat de un cercetător român din Statele Unite, a identificat puncte vulnerabile în căile de semnalizare la nivel molecular între celulele canceroase pancreatice, ceea ce ar putea oferi o țintă pentru medicamente terapeutice deja studiate în mai multe tipuri de cancer.
„Adenocarcinomul ductal pancreatic (PDAC), care este foarte rezistent la terapiile actuale, este de așteptat să devină a doua cea mai frecventă cauză de deces legată de cancer în Statele Unite în acest deceniu. Rezultatele studiului nostru aduce informații noi pentru o mai bună înțelegere a micromediului inflamator în aceste tumori și sugerează strategii farmacologice țintite care ar putea fi utilizate pentru a valorifica caracteristici distinctive ale cancerului de pancreas prin tratamente deja existente”, spune autorul principal al studiului, cercetătorul de origine română dr. Caius Radu, de la JCCC, profesor în departamentul de farmacologie moleculară și medicală din cadrul UCLA.
Rezultatele cercetărilor preclinice în care oamenii de știință au folosit celule tumorale de la pacienți și xenogrefe tumorale derivate din linii celulare, au fost publicate marți în Cell Reports.
Cercetările s-au axat pe stimularea căii de semnalizare a genei interferonului de tip I, STING, o moleculă de semnalizare a sistemului imunitar care, în studiile de laborator, afectează proliferarea celulelor canceroase, dar tinde să aibă un efect total opus în practica clinică, întrucât celulele tumorale se adaptează la aceste molecule inhibitoare și devin adesea rezistente la tratamentul cu radiații, chimioterapie și la imunoterapiile țintite de blocare a punctului de control. Interferonii fac parte din citokine, proteinele mici secretate de diferite tipuri de celule, cu actiune reglatoare și stimulatoare a sistemului imunitar și au proprietăți anticanceroase. Interferonii sunt produși în celulele imune și în alte celule, inclusiv în unele tipuri de celule canceroase.
„Am stabilit că un subset de tumori PDAC prezintă un răspuns intrinsec al interferonului care nu a fost modelată de condițiile standard ale culturilor celulare. Folosind mai multe tehnici avansate, am constatat că semnalizarea interferonului determină celulele tumorale să adopte o cale specifică de semnalizare pentru a supraviețui. Cu toate acestea, dacă inhibăm o proteină numită ATR, care joacă un rol important în această cale de semnalizare, putem provoca daune catastrofale ADN-ului celulelor canceroase și putem induce moartea celulară programată”, explică Evan Abt, cercetător postdoctoral în laboratorul dr. Caius Radu, și coautor al articolului publicat în Cell Reports.
Rezultatele sugerează că noi medicamente cu molecule mici care inhibă ATR și care au fost studiate pentru tratamentul mai multor tipuri de cancer, inclusiv PDAC, ar putea fi utilizate în combinație cu stimulatori de interferon pentru a contracara capacitatea celulelor tumorale de a se adapta la tratamente.
Cercetătorii au definit o serie de interacțiuni la nivel molecular care au dus la o cascadă de evenimente intracelulare. Prin influența sa asupra mai multor gene, interferonul alterează procesele metabolice care susțin ADN-ul celulelor canceroase, reducând furnizarea de blocuri biochimice necesare pentru ca ADN-ul acestor celule să supraviețuiască. Pentru a compensa, celulele canceroase se bazează pe o cale de semnalizare – calea de semnalizare a replicării răspunsului la stres – care poate permite ADN-ului să supraviețuiască, în mare parte prin activitatea moleculei ATR.
În urma rezultatelor, terapia care activează cealaltă cale de semnalizare, STING, merită explorată în continuare, spun cercetătorii.
„Activarea STING induce semnalizarea interferonului în celulele PDAC și declanșează activarea ATR. Această strategie ar putea spori atacul început de semnalizarea interferonului, prevenind în același timp evadarea (celulelor canceroase) prin calea colaterală, dacă închidem această cale cu medicamente care inhibă ATR”, a concluzionat dr. chirurg Timothy Donahue, un expert în biologia cancerului de pancreas care a condus studiul împreună cu dr. Radu.
Niciun comentariu!
Poți adăuga unul pentru a porni o conversație.