De la medicina personalizată la tehnologiile purtabile, anul acesta nu duce lipsă de noi inovaţii care ne-ar putea ajuta să trăim mai sănătos. Vă amintiţi când filmele SF (ştiinţifico-fantastice) ne promiteau maşini zburătoare şi majordomi roboţi? Ei bine, descoperirile reale din 2025, chiar dacă s-ar putea să nu ne ajute să călătorim prin văzduh, sunt pe cale să transforme ceva mult mai important: modul în care ne înţelegem şi ne îngrijim corpul şi mintea. De la inversarea căderii părului şi regenerarea dinţilor, la o mai bună sănătate mintală şi tratamente genetice personalizate, ne aflăm în pragul unor descoperiri care ar fi părut de domeniul SF cu doar câţiva ani în urmă. Şi totuşi, cu toţii aşteptăm cu nerăbdare o lume în care să avem capacitatea de a ne evalua şi îmbunătăţi sănătateamai simplu ca niciodată.
Într-un articol recent, un grup de nouă experţi fac previziuni cu privire la cele mai importante cercetări în domeniul medical din acest an. Toate sunt legate de afirmarea a două trenduri importante: creşterea medicinei personalizate şi integrarea inteligenţei artificiale (AI). Fie că vorbesc despre gestionarea stresului, îngrijirea dentară sau tratarea obezităţii, cercetătorii identifică modalităţi noi de adaptare a tratamentelor la structura genetică unică a fiecărei persoane, la microbiomul intestinal şi la stilul de viaţă.
Dar poate cea mai interesantă schimbare nu constă doar în ceea ce ar putea realiza aceste descoperiri, ci şi în modul în care ar putea schimba întreaga abordare a asistenţei medicale. În loc să aşteptăm ca problemele să apară şi apoi să le tratăm, inovaţiile din 2025 vizează prevenţia şi intervenţia timpurie.
Imaginaţi-vă o lume în care ceasurile inteligente pot indica o problemă de sănătate înainte de apariţia simptomelor, în care genele unei persoane pot fi editate pentru a preveni bolile înainte ca acestea să apară, sau în care dinţii s-ar putea repara singuri. Această lume nu mai este una de domeniul SF, spun specialiştii, ci se apropie, din ce în ce mai mult, de a deveni realitate.
Progrese în cercetarea privind îmbătrânirea şi sănătatea mintală
În calitate de psihiatru cu o vastă expertiză în domeniul geriatrie-gerontologie şi specialist implicat în problemele legate de îngrijire şi îmbătrânire, dr. Barbara Sparacino, expert în îngrijirea persoanelorr în vârstă, spune că anul 2025 va aduce progrese semnificative în cercetarea axată pe îmbătrânire, sănătate mintală şi sprijin pentru îngrijitori.
Unul dintre cele mai interesante domenii este utilizarea tehnologiilor de sănătate bazate pe AI pentru a detecta şi gestiona mai devreme afecţiunile legate de vârstă. De exemplu, dispozitivele purtabile devin mai inteligente în identificarea semnelor timpurii de declin cognitiv sau de fragilitate fizică, spune medicul care anticipează noi descoperiri în ceea ce priveşte modul în care aceste instrumente oferă informaţii utile, permiţând familiilor şi îngrijitorilor să intervină înainte de apariţia unor evenimente medicale majore.
Un alt domeniu de urmărit îndeaproape este medicina personalizată pentru sănătatea mintală. Cercetările privind biomarkerii şi testele genetice avansează rapid, spune ea.
„Cred că în curând vom vedea tratamente specifice pentru depresie, anxietate şi tulburări cognitive care sunt mai eficiente şi au mai puţine efecte secundare", afirmă medicul.
Acest lucru ar putea schimba viaţa adulţilor în vârstă care se luptă cu toleranţa la medicamente sau a îngrijitorilor care îşi gestionează propriul stres.
În cele din urmă, specialistul estimează o creştere a studiilor care vor explora aspectele psihosociale ale îngrijirii.
Cercetătorii analizează în profunzime impactul îngrijirii asupra sănătăţii mintale şi testează intervenţiile - cum ar fi programele de mindfulness, grupurile virtuale de sprijin şi chiar terapia VR - care ajută îngrijitorii să facă faţă stresului şi să îşi menţină bunăstarea, spune medicul. Aceste inovaţii sunt esenţiale pe măsură ce responsabilităţile de îngrijire devin din ce în ce mai frecvente şi mai complexe, crede ea.
„Ceea ce mă entuziasmează cel mai mult este accentul pus pe abordările holistice care integrează sănătatea mintală, emoţională şi fizică. Fie că este vorba despre tehnologii mai inteligente, îngrijire personalizată sau instrumente de rezistenţă emoţională, cred că aceste descoperiri vor face viaţa mai bună pentru adulţii în vârstă şi pentru îngrijitorii acestora - ajutându-ne pe toţi să îmbătrânim cu mai multă graţie, demnitate şi sprijin".
Legătura minte-corp şi gestionarea stresului
2025 va fi anul conexiunii minte-corp, şi în special, a înţelegerii modului în care stresul cronic are un impact fizic asupra organismului, crede Andrew Hogue, CEO Neurofit.
„Optzeci la sută din sistemul nostru nervos transportă informaţii de la corp la creier, nu invers - cu toate acestea, abordarea noastră privind sănătatea mintală vizează în primul rând creierul", spune el.
Pentru mulţi dintre noi, viaţa pare să devină din ce în ce mai stresantă de la an la an, punând în pericol sănătatea generală.
„Am văzut deja prin aplicaţia Neurofit că utilizatorul nostru activ mediu raportează o reducere cu 54% a stresului după doar o săptămână de practici mind-body (minte-corp) - mai multe studii vor arăta cum intervenţiile fizice pot fi mai eficiente decât abordările cognitive tradiţionale pentru gestionarea stresului şi a sănătăţii mintale", spune el.
Tehnologiile de măsurare a stresului pot contribui la conducerea acestei tendinţe. Pe măsură ce dispozitivele portabile devin din ce în ce mai sofisticate, specialistul anticipează studii care vor arăta că datele biometrice în timp real pot estima problemele de sănătate legate de stres înainte ca acestea să devină grave.
„Propriile noastre cercetări care analizează milioane de puncte de date privind stresul arată că anumite modele fiziologice preced în mod constant epuizarea. Având în vedere că stresul cronic duce la cheltuieli de sănătate de peste 1 miliard de dolari în fiecare an, mă aştept să văd studii importante care să valideze aceste semnale de avertizare timpurie, revoluţionând potenţial asistenţa medicală preventivă".
Un alt domeniu interesant, spune specialistul este intersecţia dintre ştiinţa comportamentului şi tehnologie. Studiile explorează în prezent modul în care intervenţiile scurte şi specifice pot crea schimbări de durată în tiparele de răspuns la stres.
„Am constatat că 95% dintre utilizatorii noştri se confruntă cu o ameliorare imediată a stresului în termen de cinci minute după exerciţii somatice specifice. Estimez că vom vedea cercetări care vor arăta cum practicile scurte şi consecvente pot reconfigura sistemul nervos mai eficient decât intervenţiile sporadice mai lungi", adaugă el.
În cele din urmă, acesta spune că vom asista la cercetări revoluţionare privind rolul conexiunilor sociale în reglarea sistemului nervos. Datele arată că prioritizarea jocului social poate îmbunătăţi echilibrul emoţional cu până la 26%.
„Mă aştept ca studiile din 2025 să valideze în continuare modul în care interacţiunile sociale structurate pot avea un impact semnificativ asupra rezilienţei la stres şi asupra rezultatelor generale în materie de sănătate mintală.
Aceste evoluţii ar putea schimba radical modul în care abordăm gestionarea stresului şi îngrijirea sănătăţii mintale, trecând de la tratamentul reactiv la reglementarea şi prevenţia proactivă.
Medicina regenerativă în stomatologie
În calitate de medic stomatolog, dr. Nagesh Chakka, se arată deosebit de încântat de progresele înregistrate în medicina regenerativă şi biomaterialele pentru stomatologie. Cercetătorii explorează modalităţi de creştere a ţesuturilor dentare şi de reparare a dinţilor cu ajutorul celulelor stem, ceea ce ar putea revoluţiona modul în care sunt tratate cariile şi leziunile dentare, spune el.
„Imaginaţi-vă posibilitatea de a regenera smalţul pierdut sau chiar de a înlocui un dinte lipsă fără a avea nevoie de implanturi. Aceste descoperiri ar putea duce la soluţii dentare mai puţin invazive şi mai naturale pentru pacienţi", indică medicul.
În domeniul medical mai larg, tehnologiile purtabile şi diagnosticele bazate pe AI avansează, de asemenea, rapid. Dispozitivele care monitorizează în timp real parametrii de sănătate precum nivelul de glucoză, ritmul cardiac şi indicatorii de sănătate orală ar putea deveni mai precise şi mai accesibile.
Aceste instrumente ar putea îmbunătăţi îngrijirea preventivă prin depistarea timpurie a potenţialelor probleme de sănătate, ceea ce ar duce la rezultate mai bune pentru pacienţi.
„Cred că anul 2025 ne va aduce mai aproape de o asistenţă medicală mai personalizată şi mai proactivă",, spune specialistul australian.
Medicina personalizată bazată pe AI
John Russo, vicepreşedinte pentru soluţii în domeniul sănătăţii, de la OSP Labs (Statele Unite), estimează că, în 2025, vor ave loc progrese semnificative în medicina personalizată bazată pe AI, în care integrarea genomicii, cu analiza datelor pacienţilor şi a instrumentelor inteligente va duce la tratamente mult mai precise şi mai bine direcţionate.
„Există un interes crescând în rândul cercetătorilor pentru dezvoltarea unor algoritmi alimentaţi de AI care ar putea estima evoluţia bolilor pe baza structurii genetice, a stilului de viaţă şi a expunerii la mediu a unei persoane", spune el. Acest lucru ar facilita intervenţii mai proactive şi personalizate, în special în gestionarea bolilor cronice, oncologice şi neurologice.
„Industria tehnologiei portabile continuă să explodeze cu noi produse menite să ajute populaţia şi comunitatea medicală să rămână mai conectate la sănătatea lor în orice moment", spune specialistul.
Un alt domeniu în care acesta estimează progrese este integrarea AI şi a dispozitivelor portabile pentru monitorizarea sănătăţii în timp real.
Potrivit acestuia, sunt în curs de desfăşurare diverse studii care testează tehnologiile purtabile ce colectează continuu date fiziologice, pentru a fi analizate de AI şi a detecta semne timpurii de infarct miocardic (atac de cord) iminent, AVC (accident vascular cerebral) sau complicaţii cauzate de diabet, chiar înainte ca simptomele să înceapă să apară.
Astfel, asistenţa medicală va trece de la o practică reactivă la o îngrijire proactivă şi va asigura intervenţia în timp util pentru pacienţi, crede acesta.
Totodată, ela estimează o creştere rapidă a cercetării în domeniul medicinei regenerative, în special în ceea ce priveşte terapiile cu celule stem şi ingineria ţesuturilor.
Odată cu progresul tehnologic, ar putea apărea capacitatea de a regenera ţesuturile şi organele afectate de anumite traume, boli şi afecţiuni care, până în prezent, nu puteau fi vindecate - cum ar fi bolile de inimă, leziunile măduvei spinării şi bolile neurodegenerative, spune el.
„Fără îndoială, acest spaţiu se va interconecta cu AI şi învăţarea automată pentru a obţine rezultate mai bune şi o eficacitate mai rapidă a tratamentelor".
Genetica şi medicina preventivă personalizată
În calitate de specialist în recrutarea forţei de muncă în domeniul ştiinţelor vieţii, Siena Burwell, de la Surf Search are cunoştinţe din interior cu privire la schimbările în ceea ce priveşte sistemul de angajare care promit să transforme medicina în următorii ani.
„În prezent, este vorba despre genetică. Medicina preventivă personalizată este ceea ce îşi doreşte toată lumea. Cu alte cuvinte, de ce să tratezi o boală dacă o poţi evita?".
Cu ajutorul tehnologiei CRISPR, cercetătorii sunt pe punctul de a putea prelucra anomaliile genetice în avantajul individului, „în loc să aşteptăm pur şi simplu ca acestea să apară. Acest lucru are potenţialul de a schimba profund înţelegerea noastră asupra întregului corp uman".
Asistenţa personalizată ia în considerare predispoziţiile unui pacient la nivel genetic şi neutralizează ameninţarea înainte ca aceasta să se manifeste.
„Este mai posibil ca niciodată, iar eu plasez zilnic talent de top în acest sector. Aceşti candidaţi variază de la analişti care analizează eşantioane mari de date la consilieri care se ocupă de pacienţi şi se concentrează pe un singur profil, dar, de departe, terapia genetică este domeniul cel mai interesant", spune ea.
Progrese în cercetarea regenerării părului
Pentru 2025, dr. Michael May, director medical la o clinică din Marea Britanie anticipează progrese semnificative în cercetarea regenerării părului, în special în ceea ce priveşte terapia cu celule stem şi tehnologiile de editare genetică.
Aceste studii urmăresc să revoluţioneze tratamentele pentru căderea părului prin abordarea cauzelor principale la nivel celular. De exemplu, cercetătorii explorează modalităţi de reactivare a foliculilor de păr adormiţi sau de producere a celulelor de păr în laborator care să corespundă tiparelor naturale de creştere a părului unui individ.
În plus, progresele în înţelegerea microbiomului scalpului ar putea conduce la soluţii personalizate pentru afecţiuni precum mătreaţa şi inflamaţia, care au un impact asupra sănătăţii părului.
Aceste descoperiri pot face tratamentele mai eficiente, mai puţin invazive şi adaptate nevoilor unice ale fiecărui individ.
„Este o perioadă interesantă pentru domeniul sănătăţii părului", spune medicul.
Nutriţie personalizată prin cercetarea microbiomului
Cercetările în curs de desfăşurare efectuate în cadrul microbiomului intestinal vor începe să aibă, în 2025, o influenţă directă asupra sănătăţii, crede dr. Akanksha Kulkarni, medic nutriţionist.
„Oamenii de ştiinţă descoperă acum modul în care profilurile bacteriene intestinale unice influenţează totul, de la absorbţia nutrienţilor la funcţiile imunitare, deschizând astfel calea către soluţii de nutriţie personalizate", spune ea.
Mai multe studii în curs de desfăşurare vizează dezvoltarea de noi instrumente bazate pe microbiom pentru a oferi tratamente care să vindece afecţiuni considerate cronice, cum ar fi obezitatea, sindromul de intestin iritabil şi diabetul.
„Aceste progrese promit să permită o nutriţie personalizată bazată pe compoziţia intestinală a individului", spune ea, ceea ce schimbă actualele abordări.
Monitorizarea sănătăţii intestinului se va face cu ajutorul tehnologiei portabile şi va fi combinată cu cercetarea microbiomului. Acest lucru va permite persoanelor să adopte o abordare de sănătate proactivă şi bazată pe date, adaugă medicul.
Revoluţionarea tratamentului obezităţii cu tratamente GLP-1
Anul 2025 poate fi considerat o piatră de hotar semnificativă în tratamentul obezităţii, deoarece vor exista progrese în medicamentele bazate pe agoniştii receptorului GLP-1, estimează Rachel Lowe, asistent medical.
Aceste medicamente, în special semaglutida (Ozempic), sunt studiate pentru beneficiile lor care trec dincolo de pierderea în greutate şi îmbunătăţirea profilului metabolic al pacientului, scăzând probabilitatea de afecţiuni cronice, inclusiv diabet şi boli cardiovasculare.
Studiile nu se limitează doar la gestionarea obezităţii şi a pierderii în greutate, ci se concentrează şi pe efectele GLP-1 asupra creierului, controlului apetitului şi citokinele inflamatorii, spune ea.
De asemenea, se constată tot mai des că acestea (GLP-1) pot ajuta la prevenirea bolilor neurodegenerative şi sunt asociate cu îmbunătăţirea performanţelor cognitive.
Tratamentele pe bază de agonişti ai receptorilor GLP-1, ar putea remodela viitorul medicinei, pe măsură ce continuă să apară mai multe potenţiale utilizări ale acestor medicamente, crede Lowe.
Ea se aşteaptă ca terapiile GLP-1 să consolideze aceste evoluţii atunci când sunt combinate cu medicina personalizată bazată pe AI. Prin utilizarea datelor genetice şi metabolice, medicii ar putea fi capabili să determine cel mai bun tratament pentru fiecare pacient, obţinând astfel rezultate mai bune, mai adugă ea.
Sisteme inteligente pentru cercetarea medicală
Universitatea Stanford a creat un proiect de cercetare pentru un sistem de inteligenţă artificială numit Storm, care ar putea schimba complet modul în care facem cercetare în următorii ani, dezvăluie Ricci Masero, manager la o companie de E-learning.
„Acest instrument incredibil nu se referă doar la colectarea de informaţii, ci are în vedere înţelegerea subiectelor din mai multe unghiuri, aproape ca şi cum am avea un asistent de cercetare super inteligent care poate documenta în profumzime un subiect" .
„Simulând conversaţii şi punând întrebări de urmărire foarte inteligente, sistemul poate explora subiecte în moduri la care nu ne-am putea gândi, adunând informaţii din surse de încredere şi creând rezumate cuprinzătoare, mai organizate şi cu acoperire mai extinsă decât metodele tradiţionale de cercetare", spune specialistul.
Ce înseamnă asta pentru 2025?
„Este cel mai probabil să vedem instrumente de cercetare bazate pe AI care pot ajuta oamenii de ştiinţă, scriitorii, profesorii şi cercetătorii să exploreze mai eficient subiecte complexe. În loc să petrecem săptămâni săpând printre surse, am putea folosi sisteme precum Storm pentru a genera rapid cadre iniţiale de cercetare a unui subiect/teme, pentru a identifica diverse perspective de abordare şi chiar pentru a identifica potenţiale conexiuni între idei care altfel ar putea fi omise".
Potrivit specialistului, AI ar putea accelera cercetarea în toate domeniile - de la medicină la tehnologie şi ştiinţe sociale - prin furnizarea unei abordări de cercetare mai sistematice şi mai cuprinzătoare în faza iniţială.
Deşi nu va înlocui experţii în domeniu, spune acesta, „AI ar putea deveni un instrument incredibil de puternic care să ne ajute să înţelegem şi să explorăm subiecte complexe într-un mod inedit şi nemaiabordat până acum".
