Activitatea inflamatorie din organism cauzată de artrita reumatoidă este legată de deficienţe cognitive specifice, a constatat un studiu restrâns, publicat recent. Acestea includ diminuarea abilităţilor vizualo-spaţiale, a memorării, a gândirii abstracte şi a funcţiilor executive de memorie de lucru, concentrare şi inhibiţie.
Activitatea inflamatorie în artrita reumatoidă a fost asociată cu diverse efecte sistemice, inclusiv în creier, dar nu este clar care domenii cognitive specifice ar putea fi afectate.
Pentru a investiga, cercetătorii au comparat funcţia cognitivă a 70 de adulţi cu poliartrită reumatoidă (80% femei, cu vârsta medie de 56 de ani) aflaţi în îngrijirea unui spital şi a 70 de voluntari fără poliartrită reumatoidă de aceeaşi vârstă, sex şi nivel de educaţie.
Aproape 3 din 4 pacienţi (49; 72%) prezentau în continuare niveluri moderate până la ridicate de activitate inflamatorie sistemică cauzată de boală, măsurată prin nivelurile proteinelor indicative şi gradul de inflamaţie articulară, în ciuda tratamentului medicamentos convenţional. Aceştia aveau boala de o medie de 10,5 ani.
Toţi cei 140 de participanţi au fost supuşi unei evaluări neurologice şi psihologice complete, plus diverse teste cognitive validate şi evaluări ale stării de spirit şi ale calităţii vieţii între iunie 2022 şi iunie 2023.
Abilităţile cognitive specifice testate au fost capacitatea de a procesa şi de a ordona informaţiile vizuo-spaţiale; amintirea cuvintelor; atenţia; limbajul; gândirea abstractă; reamintirea întârziată; şi orientarea, plus funcţiile executive ale memoriei de lucru, concentrarea şi inhibarea.
Deteriorarea cognitivă a fost definită ca un scor Montreal Cognitive Assessment (MoCA) mai mic de 26 dintr-un maxim de 30.
Au fost colectate informaţii privind alţi factori de risc influenţi. Aceştia au inclus vârsta, sexul, fumatul, consumul de alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea, nivelul grăsimilor din sânge, diabetul şi antecedente de boli cardiace/accident vascular cerebral (AVC).
În general, persoanele cu deficienţe cognitive aveau tendinţa de a fi mai în vârstă, cu un nivel de educaţie mai scăzut şi cu mai multe afecţiuni coexistente - cum ar fi obezitatea, nivelul nesănătos al grăsimilor din sânge şi hipertensiunea arterială - decât cele cu un nivel cognitiv intact.
Dar pacienţii cu poliartrită reumatoidă au obţinut scoruri medii mai mici la MoCA decât voluntarii (23 vs. 25) şi scoruri mai mici pentru funcţia executivă. S-au înregistrat deficienţe cognitive la 60% dintre aceştia, comparativ cu 40% dintre voluntari.
De asemenea, un număr semnificativ mai mare de pacienţi au obţinut scoruri mai mari pentru anxietate şi depresie şi au avut scoruri mai mici pentru calitatea vieţii decât voluntarii.
Pacienţii cu deficienţe cognitive prezentau o activitate inflamatorie mai substanţială şi mai persistentă decât pacienţii care şi-au menţinut funcţia cognitivă. Aceştia erau mai susceptibili de a avea simptome de depresie şi o capacitate fizică mai slabă.
Factorii asociaţi cu cel mai mare risc de afectare cognitivă în rândul pacienţilor au fost obezitatea (risc de aproape 6 ori mai mare) şi activitatea inflamatorie pe parcursul bolii (risc aproximativ dublu). Ca şi în cazul populaţiei generale, vârsta înaintată şi nivelul scăzut de educaţie au fost, de asemenea, factori de risc.
Ca o explicaţie a acestor constatări, cercetătorii subliniază ipotezele anterioare conform cărora inflamaţia cronică, procesele autoimune şi simptomele persistente de durere şi oboseală asociate cu poliartrita reumatoidă ar putea sta la baza diminuării funcţiei cognitive.
Sstudiul a fost unul observaţional, astfel încât nu pot fi trase concluzii definitive cu privire la factorii cauzali. Cercetătorii recunosc, de asemenea, diverse limitări ale constatărilor lor, inclusiv lipsa testelor imagistice pentru a detecta leziunile vasculare asociate cu afectarea cognitivă.
Dar ei concluzionează că „aceste rezultate susţin ipoteza că [artrita reumatoidă] este o boală inflamatorie sistemică cronică care afectează mai multe sisteme, inclusiv ţesutul nervos. Rezultatele subliniază importanţa unui control mai precoce şi mai riguros al activităţii artritei şi necesitatea unor noi strategii terapeutice care să vizeze factorii asociaţi, cu scopul de a atenua riscul de afectare cognitivă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă”.
Studiul a fost publicat luna aceasta în revista cu acces liber RMD Open.
