Inteligenţa artificială (AI) este pe cale să revoluţioneze modul în care sunt diagnosticate şi tratate bolile. Aceasta ar putea fi deosebit de utilă în cazul depresiei, deoarece ar putea stabili diagnostice mai precise şi ar putea determina ce tratamente au mai multe şanse de a funcţiona.
Aproximativ 20% din populaţia Statelor Unite va suferi de depresie cel puţin o dată în viaţă, potrivit studiilor.
În întreaga lume, 300 de milioane de persoane se confruntă în prezent cu depresia. Din acest motiv, depresia a fost descrisă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca fiind cel mai mare factor care contribuie la înrăutăţirea sănătăţii din întreaga lume.
Deci, cum anume ar putea ajuta inteligenţa artificială?
Depresia poate fi greu de identificat
În ciuda frecvenţei sale, depresia este dificil de diagnosticat. Atât de greu, încât medicii generalişti detectează cu exactitate depresia în mai puţin de jumătate din cazuri.
Acest lucru se datorează faptului că nu există un test unic pentru depresie: medicii folosesc simptome auto-raportate, chestionare şi observaţii clinice pentru a pune un diagnostic. Dar simptomele depresiei nu sunt aceleaşi pentru toată lumea.
Unii oameni pot dormi mai mult, alţii mai puţin; unii oameni sunt lipsiţi de energie şi de interes pentru activităţi, în timp ce alţii se pot simţi trişti sau irascibili.
Pentru cei care sunt diagnosticaţi cu exactitate cu depresie, există o serie de opţiuni de tratament, inclusiv terapie prin discuţii, medicamente şi schimbarea stilului de viaţă.
Cu toate acestea, răspunsul la tratament este diferit pentru fiecare persoană şi nu se poate şti dinainte care tratamente vor funcţiona şi care nu.
Inteligenţa artificială antrenează computerele să gândească precum oamenii, punând accentul în special pe trei comportamente asemănătoare cu cele umane: învăţarea, raţionamentul şi autocorecţia (pentru a ajusta şi îmbunătăţi performanţa în timp).
O ramură a inteligenţei artificiale este învăţarea automată, al cărei scop este de a antrena computerele să înveţe, să găsească modele în date şi să facă predicţii bazate pe date fără a fi ghidate de oameni.
În ultimii ani, s-a înregistrat o creştere a cercetărilor care aplică AI la boli precum depresia, care pot fi dificil de diagnosticat şi de tratat.
Ce s-a descoperit până acum
Oamenii de ştiinţă au comparat diagnosticele şi recomandările medicale ale ChatGPT cu cele ale medicilor din viaţa reală, cu rezultate surprinzătoare.
Atunci când i s-au dat informaţii despre pacienţi fictivi cu severitate variată a depresiei, sex şi statut socio-economic, ChatGPT a recomandat în cea mai mare parte terapia prin discuţii (psihoterapia). În schimb, medicii au recomandat antidepresivele.
Recomandările din Statele Unite, Marea Britanie şi Australia recomandă terapia prin discuţii ca primă opţiune de tratament înaintea medicamentelor.
Acest lucru sugerează că ChatGPT ar putea fi mai predispus să respecte orientările clinice, în timp ce medicii de familie ar putea avea tendinţa de a prescrie în exces antidepresive.
ChatGPT este, de asemenea, mai puţin influenţat de prejudecăţile legate de sex şi socioeconomice, în timp ce medicii sunt statistic mai predispuşi să prescrie antidepresive bărbaţilor, în special celor care au un loc de muncă manuală sau meserii calificate.
Cum afectează depresia creierul
Depresia afectează părţi specifice ale creierului. Cercetările mele au arătat că zonele creierului afectate de depresie sunt extrem de asemănătoare la persoane diferite, astfel încât se poate estima dacă cineva are sau nu depresie cu o precizie de peste 80% doar examinând aceste structuri cerebrale pe scanările RMN.
Alte cercetări care utilizează modele avansate de inteligenţă artificială au susţinut această constatare, sugerând că structura creierului ar putea fi o direcţie utilă pentru diagnosticarea bazată pe inteligenţă artificială.
Studiile care utilizează date de imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM) privind funcţia creierului în repaus pot, de asemenea, să prezică corect depresia în peste 80% din cazuri.
Cu toate acestea, combinarea informaţiilor funcţionale şi structurale din IRM oferă cea mai bună acurateţe, prezicând corect depresia în peste 93% din cazuri.
Acest lucru sugerează că utilizarea mai multor tehnici de imagistică cerebrală pentru AI în vederea detectării depresiei ar putea fi cea mai viabilă cale de urmat.
Instrumentele de AI bazate pe IRM sunt utilizate în prezent doar în scopuri de cercetare. Dar, pe măsură ce scanările RMN devin mai ieftine, mai rapide şi mai portabile, este probabil ca acest tip de tehnologie să facă parte în curând din trusa de instrumente a medicilor specialişti, ajutându-i să îmbunătăţească diagnosticarea şi îngrijirea pacienţilor.
Posibile instrumente de diagnosticare
În timp ce aplicaţiile AI bazate pe IRM sunt promiţătoare, o metodă mai simplă şi mai uşoară de detectare a depresiei ar putea fi la îndemână, la propriu.
Dispozitivele purtabile, cum sunt ceasurile inteligente, sunt investigate pentru capacitatea lor de a detecta şi de a prezice depresia.
Ceasurile inteligente sunt deosebit de utile, deoarece pot colecta o mare varietate de date, inclusiv ritmul cardiac, numărul de paşi, rata metabolică, datele privind somnul şi interacţiunea socială.
O analiză recentă a tuturor studiilor efectuate până în prezent privind utilizarea dispozitivelor purtabile pentru a evalua depresia a constatat că depresia a fost prezisă corect în 70-89% din cazuri.
Deoarece sunt utilizate în mod obişnuit şi purtate non-stop, aceste cercetări sugerează că dispozitivele purtabile ar putea furniza date unice care altfel ar putea fi greu de colectat.
Cu toate acestea, există unele dezavantaje, inclusiv costul substanţial al dispozitivelor inteligente, care ar putea fi inaccesibil pentru mulţi. Altele includ capacitatea pusă sub semnul întrebării a dispozitivelor inteligente de a detecta date biologice la persoanele de culoare şi lipsa de diversitate a populaţiilor studiate.
Studiile au apelat, de asemenea, la social media pentru a detecta depresia. Utilizând inteligenţa artificială, oamenii de ştiinţă au prezis prezenţa şi gravitatea depresiei din limbajul postărilor online şi din apartenenţa la comunităţi pe platformele de socializare.
Cuvintele specifice care au fost folosite au prezis depresia cu rate de succes de până la 90% atât în engleză, cât şi în arabă. De asemenea, depresia a fost detectată cu succes în stadii incipiente din emoticoanele folosite.
Predicţia răspunsurilor la tratament
Mai multe studii au constatat că răspunsul la tratamentul antidepresiv ar putea fi prezis cu o precizie de peste 70% numai din dosarele electronice de sănătate. Acest lucru ar putea oferi medicilor dovezi mai precise atunci când prescriu tratamente pe bază de medicamente.
Combinând datele provenite de la persoanele care au participat la studii privind antidepresivele, oamenii de ştiinţă au estimat dacă administrarea de medicamente va ajuta anumiţi pacienţi să intre în remisie ăn cazul depresiei.
Inteligenţa artificială se arată foarte promiţătoare în diagnosticarea şi gestionarea depresiei, însă descoperirile recente necesită validare înainte ca specialiştii să se poată baza pe ele ca instrumente de diagnosticare, spune Sarah Hellewell, cercetător în cadrul facultăţii de ştiinţe ale sănătăţii, şi Institutului Perron pentru ştiinţe neurologice şi translaţionale, din cadrul Universităţii Curtin din Australia.
Până atunci, scanările RMN, dispozitivele purtabile şi reţelele sociale pot fi utile pentru a ajuta medicii să diagnosticheze şi să trateze depresia, spune cercetătoarea.
