Boala cronică de rinichi, asociată cu inflamaţia creierului şi declinul cognitiv

Boala cronică de rinichi, asociată cu inflamaţia creierului şi declinul cognitiv

Deteriorarea cognitivă este una dintre poverile pentru pacienţii care suferă de boală renală cronică (BCR). Aceasta poate afecta grav calitatea vieţii şi conduce adesea la un risc crescut de demenţă la cei afectaţi. Studiile arată că un transplant renal poate inversa afectarea cognitivă - ceea ce indică faptul că această tulburare poate fi tratată. Cu toate acestea, mecanismele exacte care duc la afectarea cognitivă sunt în mare parte neclare.

Un nou studiu realizat de Centrul Medical al Universităţii din Leipzig oferă rezultate importante din cercetarea fundamentală care ar putea fi utilizate pentru a dezvolta abordări terapeutice pentru boala renală cronică.

Rezultatele au fost publicate recent în revista Kidney International.

Microglia sunt celule imune specializate din creier care joacă un rol-cheie în transformarea funcţiilor neuronale. Activarea acestor celule este adesea asociată cu procese inflamatorii, care, la rândul lor, influenţează creierul şi funcţiile cognitive.

„În studiul de faţă, am reuşit să demonstrăm că boala cronică de rinichi (CKD) duce la o activare a celulelor microgliale, care are o serie de efecte negative asupra creierului şi, în special, perturbă homoeostazia potasiului în celulele nervoase”, explică dr. Silke Zimmermann, primul autor al studiului şi cercetător la Centrul Medical al Universităţii din Leipzig, într-un comunicat.

Pentru a investiga mecanismele bolii renale cronice în creier, cercetătorii din Leipzig au stabilit un model de şoarece în care au fost îndepărtate chirurgical 5/6 din ţesutul renal. Datele studiului au arătat că aceşti şoareci au avut rezultate mai slabe la testele cognitive şi au prezentat dezechilibrul potasiului neuronal.

Analiza expresiei genice a arătat că mai multe căi de semnalizare legate de boli precum Alzheimer, Huntington şi Parkinson au fost afectate în grupurile de celule neuronale ale modelelor de şoareci cu boală renală cronică.

Analizele abordărilor experimentale, atât în culturi celulare, cât şi în modele de şoareci, au arătat că boala renală cronică perturbă bariera celulelor endoteliale ale creierului. Prin urmare, cercetătorii din Leipzig au arătat că toxicitatea uremică progresivă în insuficienţa renală modifică permeabilitatea vasculară în creier.

Această perturbare a barierei hematoencefalice permite substanţelor toxice să ajungă la creier şi să declanşeze reacţii inflamatorii. La rândul său, acest proces afectează echilibrul de potasiu din celulele microgliale.

Cercetătorii au reuşit să restabilească homoeostazia potasiului în celule prin blocarea unui receptor de pe celulele nervoase cu un inhibitor - ceea ce a redus, de asemenea, afectarea cognitivă.

„Am reuşit să identificăm un mecanism în creier care are o funcţie centrală în dezvoltarea cogniţiei afectate. Şi credem că este suficient să tratăm acest mecanism pentru a îmbunătăţi cogniţia la pacienţii afectaţi”, spune profesorul Berend Isermann, autorul corespondent al acestui studiu.

„Cercetarea noastră arată că reglarea efluxului de potasiu în celulele microgliale şi conservarea funcţiei neuronale ar putea fi abordări promiţătoare pentru tratamentul tulburării cognitive", a precizat dr. Zimmermann, cercetător clinician la Institutul de medicină de laborator, chimie clinică şi diagnostic molecular. Ea a condus proiectul de cercetare fundamentală împreună cu directorul institutului, profesorul Isermann.

Cercetătorii speră că aceste descoperiri vor ajuta la descifrarea în continuare a acestor mecanisme şi la dezvoltarea de terapii ţintite pentru afectarea cognitivă în boala renală cronică.

Ei îşi propun să investigheze acum noi biomarkeri care pot indica dezvoltarea insuficienţei cognitive într-un stadiu incipient.

viewscnt