Oamenii de ştiinţă au descoperit dovezi suplimentare despre modul în care o dietă bogată în carne roşie interacţionează cu bacteriile intestinale pentru a creşte riscul bolilor de inima.
Ei au descoperit că persoanele care au mâncat carne roşie ca sursă principală de proteine timp de o lună au avut nivele de N-oxid de trimetilamină (TMAO) de două până la trei ori mai mari decât cele ale persoanelor care şi-au obţinut proteina în principal din carne albă sau dintr-o dietă fără carne.
Bacteriile intestinale produc TMAO ca un produs secundar atunci când se hrănesc cu anumite substanţe nutritive în timpul digestiei.
Studiile anterioare au arătat că nivelurile ridicate ale TMAO contribuie la blocarea arterelor şi a riscului crescut de afecţiuni legate de inimă.
În cercetările recente, cercetătorii de la Clinica Cleveland din Ohio au descoperit două mecanisme prin care o dietă bogată în carne roşie ridică nivelurile de TMAO.
Se pare că consumul frecvent de carne roşie sporeşte producţia de TMAO a bacteriilor intestinale şi de asemenea, reduce eliminarea compusului prin rinichi susţine autorul cercetării dr. Stanley L. Hazen citat de medicalnewstoday.com.
În activitatea anterioară, Dr. Hazen a descoperit că TMAO modifică trombocitele din sânge şi creşte astfel riscul de tromboză şi de apariţie a cheagurilor . De asemenea TMAO modifică semnalizarea calciului în trombocitele sanguine. În plus, cercetătorii au stabilit că trombocitele răspund diferit la declanşatorii de coagulare a sângelui atunci când nivelurile sanguine de TMAO sunt ridicate.
Echipa a descoperit şi că TMAO este un predictor puternic al riscului de atac de cord, accident vascular cerebral şi deces chiar şi atunci când nivelurile de colesterol şi tensiunea arterială sunt sănătoase. În prezent sunt în curs de desfăşurare studiile clinice pentru a testa TMAO ca marker predictiv al riscului bolilor cardiace.
Dieta cu carne roşie în comparaţie cu alte diete
Studiul recent a analizat 113 persoane care au urmat trei diete bine controlate timp de 4 săptămâni, fiecare însoţite de o ”dietă de spălare” la schimbarea alimentaţiei.
Dietele s-au diferenţiat în funcţie de sursa principală de proteine. În dieta cu carne roşie, 12% din caloriile zilnice au provenit din carne roşie slabă, sub formă de carne de porc sau carne de vită, în timp ce în dietă cu carne albă, aceste calorii au provenit din carne de pasăre.
În dieta fără carne, 12% din cantitatea zilnică de calorii provine din ”leguminoase, nuci, boabe şi produse de soia fără izoflavone”.
În toate cele trei diete, proteinele au reprezentat 25% din caloriile zilnice, iar restul de 13% din această proteină proveneau din ”ouă, lactate şi surse de legume”.
După 4 săptămâni în dieta cu carne roşie, ”majoritatea” indivizilor au avut nivelurile de TMAO crescute în sânge şi urină.
În medie, în comparaţie cu nivelurile din timpul alimentaţiei cu carne albă şi non-carne, nivelurile sanguine de TMAO în timpul regimului cu carne roşie au fost de până la trei ori mai mari. Pentru unele persoane, nivelurile au fost de 10 ori mai mari. Eşantioanele de urină au prezentat un model similar.
De asemenea, studiul a dat rezultate neaşteptate evidenţiind că pe parcursul dietei cu carne roşie rinichii participanţilor au fost mai puţîn eficienti în expulzarea TMAO.
Producţia de TMAO la nivelul intestinului a fost mai scăzută, iar capacitatea de eliminare a rinichilor a fost mai mare atunci când indivizii au urmat dietă albă sau fără proteine din carne.
Cu toate acestea, în 4 săptămâni după ce a încetat dieta cu carne roşie nivelurile TMAO din sânge şi urină au scăzut.
Dr. Hazen spune că rezultatele arată că oamenii pot reduce riscul apariţiei bolilor cardiace prin schimbarea alimentaţiei.
