Numărul de cazuri noi de cancer de prostată în întreaga lume se va dubla în următoarele două decenii, pe măsură ce ţările mai sărace vor ajunge din urmă îmbătrânirea naţiunilor mai bogate, potrivit unui raport publicat joi.
Un raport recent al revistei Lancet sugerează că numărul de cazuri noi de cancer de prostată din întreaga lume va fi mai mult decât dublu în următoarele două decenii.
Rraportul a fost conceput în 2020, când editorii revistei au cerut sfatul unui grup de 40 de experţi în domeniul cancerului pentru a evidenţia povara tot mai mare a cancerului de prostată, în condiţiile în care se estimează că numărul de cazuri la nivel mondial va fi mai mult decât dublu până în 2040.
De asemenea, studiul subliniază că decesele anuale vor creşte cu 85%, ajungând la aproape 700.000 în cele două decenii.
Acest lucru se va observa în principal în rândul bărbaţilor din ţările cu venituri mici şi medii.
Pe baza schimbărilor demografice, scrie revista Lancet, „Constatările noastre sugerează că numărul de cazuri noi anual va creşte de la 1,4 milioane în 2020 la 2,9 milioane până în 2040".
Pe lângă faptul că subliniază amploarea problemei, raportul Lancet evidenţiază disparităţile atât etnice, cât şi geografice în ceea ce priveşte povara globală a cancerului de prostată şi subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare privind factorii care determină aceste diferenţe.
Autorii studiului au constatat că, în ceea ce priveşte creşterea numărului de cazuri de cancer de prostată aceasta este legată de creşterea speranţei de viaţă şi de schimbările în piramida vârstelor.
Odată cu îmbunătăţirea speranţei de viaţă în ţările în curs de dezvoltare, a crescut şi numărul de cazuri, informează AFP.
În 2023, aceeaşi echipă a publicat o lucrare în care arătau că bărbaţii de origine africană aveau mai puţine şanse decât omologii lor europeni să obţină profiluri genetice complete ale tumorilor lor la începutul tratamentului.
Profilarea genetică îi ajută pe medici să dezvolte planuri de tratament personalizate care s-au dovedit mai eficiente în tratarea cancerului de prostată. Pacienţii care nu beneficiază de această profilare iniţială primesc adesea îngrijiri de calitate inferioară.
Autorii au remarcat că una dintre cele mai bune modalităţi de a îmbunătăţi rezultatele cancerului de prostată este de a extinde screening-ul în rândul populaţiilor cu risc ridicat, astfel încât boala să poată fi diagnosticată în stadii incipiente, când tratamentul este de obicei cel mai eficient.
Alte recomandări cheie din raport includ:
- Integrarea puterii inteligenţei artificiale (AI) pentru interpretarea scanărilor şi a probelor de biopsie pentru a îmbunătăţi diagnosticarea timpurie.
- Concentrarea mai extinsă asupra sănătăţii bărbaţilor dincolo de cancerul de prostată.
- Valorificarea disponibilităţii globale a smartphone-urilor în eforturile de informare, precum şi utilizarea mijloacelor de comunicare sociale şi tradiţionale pentru a promova educaţia.
- Asigurarea disponibilităţii unor terapii accesibile pentru cancerul de prostată avansat acolo unde este cea mai mare nevoie.
- Abordarea problemei lipsei de chirurgi specialişti şi de echipamente de radioterapie în ţările cu venituri mici şi mijlocii.
Comisia Lancet privind cancerul de prostată susţine că programul de „alegere în cunoştinţă de cauză" pentru depistarea cancerului de prostată cu ajutorul testului PSA, care este obişnuit în ţările cu venituri ridicate, poate duce la o suprasolicitare a testelor şi la tratamente inutile la bărbaţii mai în vârstă şi la o subtestare la bărbaţii tineri cu risc ridicat.
Autorii pledează, în schimb, pentru programe de depistare precoce pentru cei cu risc ridicat.
Comisia solicită, de asemenea, punerea în aplicare urgentă a unor programe de sensibilizare cu privire la cancerul de prostată şi îmbunătăţirea diagnosticării şi tratamentului precoce în ţările cu venituri mici şi mijlocii - unde majoritatea bărbaţilor prezintă boala în stadii avansate.
Raportul din revista The Lancet transmite un mesaj care dă de gândit, conform căruia intervenţiile în domeniul stilului de viaţă sau al sănătăţii publice nu vor fi suficiente pentru a opri tsunami-ul preconizat de cazuri de cancer de prostată - şi că populaţiile minoritare şi cele din ţările cu venituri mici şi mijlocii vor fi cele mai afectate de această povară.
„Acest raport creează un mesaj unitar pentru toţi, astfel încât să putem fi cât mai bine echipaţi pentru a face faţă acestei creşteri a numărului de cazuri de cancer de prostată", scriu autorii.
„Fie că este vorba de diferite sisteme medicale, de recomandări naţionale sau internaţionale, de instituţii sau de practici comunitare, credem că raportul poate fi un document de referinţă pentru a şti unde să ne concentrăm eforturile în continuare", au concluzionat ei.
Cancerul de prostată apare de cele mai multe ori după vârsta de 50 de ani şi devine mai frecvent pe măsură ce bărbaţii îmbătrânesc, din cauza creşterii anormale a celulelor din glanda prostatică. Este cel mai răspândit cancer în rândul bărbaţilor, reprezentând aproximativ 15% dintre cazuri.
Această formă de cancer rămâne de obicei limitată la glanda prostatică şi nu se răspândeşte în alte părţi, cum ar fi oasele sau ganglionii limfatici. Cu toate acestea, atunci când ajunge în stadii avansate, se poate răspândi, ceea ce ar putea fi atunci dificil de tratat şi de vindecat.
Pe măsură ce speranţa de viaţă se îmbunătăţeşte în ţările în curs de dezvoltare, numărul cazurilor de cancer de prostată creşte, spun autorii studiului.
De asemenea, aceştia menţionează faptul că, spre deosebire de cancerul pulmonar sau de bolile de inimă, politicile de sănătate publică nu au un impact asupra cancerului de prostată. Acest lucru se datorează şi faptului că există factori ereditari care intră în joc şi care nu pot fi gestionaţi.
Autorii subliniază rolul autorităţilor sanitare, care ar trebui să încurajeze depistarea precoce în ţările în curs de dezvoltare, deoarece boala este adesea diagnosticată prea târziu pentru a oferi un tratament eficient.
Pentru a diagnostica la timp cancerul de prostată este important să depistaţi primele semne şi simptome ale afecţiunii.
Mai jos, câteva dintre semnele şi simptomele timpurii ale cancerului de prostată pe care ar trebui să le cunoaşteţi.
- Dificultate la urinare: Acesta este un semn comun şi timpuriu, şi include, de asemenea, un jet de urină slab sau nevoia de a face eforturi pentru a urina. Se întâmplă atunci când prostata mărită comprimă uretra.
- Frecvenţa crescută a urinării: Aceasta se întâmplă în special noaptea şi apare din cauza prostatei care apasă asupra vezicii urinare, reducând capacitatea acesteia.
- Urgenţa de a urina: Această nevoie bruscă şi imperioasă de a urina poate provoca dificultate şi este cauzată de mărirea prostatei care afectează controlul vezicii urinare.
- Sânge în urină sau în spermă: Deşi acest lucru este mai puţin frecvent, apariţia sângelui este un semn îngrijorător şi poate indica un cancer de prostată sau alte probleme legate de prostată.
- Ejacularea dureroasă: Disconfortul sau durerea în timpul ejaculării este un potenţial semn timpuriu, legat de inflamaţia sau presiunea din prostată.
- Disfuncţie erectilă (ED): Dificultatea de a obţine sau de a menţine o erecţie poate fi un semn de avertizare timpurie a cancerului de prostată.
- Disconfort pelvian: Un disconfort sau o durere persistentă în zona pelviană poate semnala cancerul de prostată precoce sau alte afecţiuni ale prostatei.
- Pierderea controlului asupra vezicii urinare: În stadiile avansate, poate apărea incontinenţa, însă, în stadiile incipiente se pot observa modificări subtile ale controlului şi funcţiei vezicii urinare din cauza presiunii exercitate de prostată asupra vezicii urinare şi uretrei.
