Oamenii de ştiinţă care caută indicii despre motivul pentru care unele tipuri de cancer sunt în creştere la adulţii tineri spun că au găsit o pistă interesantă: o legătură cu îmbătrânirea biologică accelerată.
Îmbătrânirea reprezintă riscul major pentru multe tipuri de cancer, ceea ce înseamnă că, cu cât îmbătrânim, cu atât mai multe şanse avem de a fi diagnosticaţi. Şi, din ce în ce mai mult, experţii recunosc că vârsta este mai mult decât un număr. Este, de asemenea, uzura organismului, cauzată de stilul de viaţă, de stres şi de genetică, care este uneori denumită vârsta biologică a unei persoane.
„Ştim cu toţii că, în ceea ce priveşte cancerul, acesta este o boală a îmbătrânirii. Cu toate acestea, acum vedem mai multe cazuri la o populaţie mai tânără", spune dr. Yin Cao, profesor asociat de chirurgie la facultatea de medicină a Universităţii Washington din St. Louis şi autor principal al noii cercetări, care a fost prezentată duminică, la conferinţa anuală a Asociaţiei Americane de Cercetare a Cancerului, ce are loc în San Diego, între 7 - 10 aprilie.
Factorii de îmbătrânire biologică
Dr. Cao şi echipa sa au analizat dosarele medicale a 148.724 de persoane cu vârste cuprinse între 37 şi 54 de ani, dintr-un registru de date de mari dimensiuni, UK Biobank.
Ei s-au axat pe nouă markeri din sânge care s-au dovedit a fi corelaţi cu vârsta biologică:
- albumina: o proteină produsă de ficat care scade odată cu vârsta;
- creatinina: un produs rezidual din sânge produs de digestia proteinelor şi de descompunerea ţesutului muscular; o măsură a funcţiei renal - nivelurile mai scăzute sunt corelate cu o longevitate mai bună;
- glucoza: odată cu vârsta, glicemia rămâne mai mult timp mai ridicată după mese;
- proteina c-reactivă: produsă de ficat ca răspuns la inflamaţii; niveluri relativ mai ridicate corespund unei îmbătrâniri mai rapide;
- procentul de limfocite: concentraţia acestor celule albe din sânge legate de funcţia imunitară tinde să scadă odată cu vârsta;
- volumul celular mediu: o măsură a dimensiunii medii a celulelor roşii din sânge, care creşte odată cu vârsta;
- lăţimea de distribuţie a globulelor roşii: diferenţa dintre dimensiunea celor mai mici şi a celor mai mari globule roşii ale unei persoane, care tinde să crească odată cu vârsta;
- fosfataza alcalină: o enzimă produsă în principal de ficat şi de oase, care tinde să crească odată cu vârsta;
- numărul de celule albe din sânge: num[rul de celule albe aflate la limita superioară a intervalului normal în sânge pot corespunde cu o îmbătrânire mai accentuată;
Aceste nouă valori au fost apoi introduse într-un algoritm numit PhenoAge, care a fost folosit pentru a calcula vârsta biologică a fiecărei persoane.
Cercetătorii au determinat îmbătrânirea accelerată prin compararea vârstei biologice a oamenilor cu vârsta lor cronologică.
Apoi au verificat registrele de cancer pentru a vedea câţi dintre cei din grup fuseseră diagnosticaţi cu cancere timpurii, pe care cercetătorii le-au definit ca fiind cancere apărute înainte de vârsta de 55 de ani.
Au fost diagnosticate aproape astfel 3.200 de cancere.
Cercetătorii au descoperit că persoanele născute în 1965 sau mai târziu aveau cu 17% mai multe şanse să prezinte o îmbătrânire accelerată decât cele născute între 1950 şi 1954, potrivit CNN.
Ce ne-ar putea spune îmbătrânirea mai rapidă despre riscul de cancer
După ce au ajustat datele în funcţie de factorii care ar fi putut distorsiona rezultatele, cercetătorii au descoperit că îmbătrânirea accelerată a fost asociată cu un risc crescut de cancer. Cele mai puternice asocieri au fost observate în cazul cancerului pulmonar, al cancerului de stomac şi intestinal şi al cancerului uterin.
În comparaţie cu persoanele care au avut cea mai scăzută îmbătrânire mai rapidă din eşantionul biobăncii, cei care au obţinut cel mai mare scor au avut un risc dublu de cancer pulmonar cu debut precoce, un risc cu peste 60% mai mare de tumori gastrointestinale şi un risc cu peste 80% mai mare de cancer uterin.
Studiul nu a fost conceput pentru a răspunde la întrebări legate de motivul pentru care aceste tipuri de cancer par să aibă cele mai puternice legături cu îmbătrânirea accelerată, dar Ruiyi Tian, studentul absolvent care a condus cercetarea, are câteva teorii.
Tian crede că este posibil ca plămânii să fie mai vulnerabili la îmbătrânire decât alte tipuri de ţesuturi, deoarece aceştia au o capacitate limitată de regenerare.
Cancerele de stomac şi intestinale, spune ea, au fost legate de inflamaţie, care creşte odată cu îmbătrânirea.
Dr. Cao a precizat că punctul forte al cercetării este faptul că oamenii de ştiinţă au observat aceste semnale la un număr atât de mare de persoane, dar recunoaşte că studiul are şi limitări.
De exemplu, persoanele din studiu nu au fost urmărite de-a lungul timpului. Rezultatele analizelor de sânge au fost obţinute în urma unui singur test, aşa că au oferit doar o imagine instantanee a riscului, care se poate schimba. În mod ideal, spune ea, cercetătorii ar putea urmări acelaşi grup timp de ani de zile, prelevând probe de sânge pe parcurs pentru a obţine o traiectorie mai precisă a riscului lor de cancer.
„Scenariul ideal este că am avea nevoie de mai multe recoltări de sânge de-a lungul vieţii, ceea ce nu este fezabil nici măcar în biobanci precum UK Biobank", a spus dr. Cao.
Ea a precizat că asocierea ar trebui, de asemenea, să fie testată la populaţii mai diverse, deoarece efectele factorilor sociali legaţi de diferenţele de rasă trebuie, de asemenea, să fie mai bine investigaţi.
Dr. Anne Blaes, care studiază impactul îmbătrânirii biologice la supravieţuitorii de cancer, la Universitatea din Minnesota (UM), a declarat că rezultatele studiului sunt interesante deoarece ar putea indica o modalitate mai bună de a identifica persoanele care prezintă un risc mai mare de a se îmbolnăvi de cancer atunci când sunt tineri.
În prezent, adulţii tineri care nu au antecedente familiale sau alţi factori de risc nu sunt supuşi în mod regulat unui screening pentru majoritatea tipurilor de cancer.
„Observăm din ce în ce mai multe tipuri de cancer, în special cancere gastrointestinale şi cancere de sân, la persoanele tinere. Dacă am avea o modalitate de a identifica cine are un risc mai mare pentru aceste cancere, atunci, cu siguranţă, că am putea recomanda testarea mai devreme", a declarat Blaes, profesor şi director al Diviziei de hematologie şi oncologie de la facultatea de medicină a UM, care nu a fost implicată în noua cercetare.
Medicul american crede că, dacă s-ar putea identifica persoanele care prezintă un risc mai mare, deoarece celulele lor îmbătrânesc mai repede, s-ar putea recomanda şi intervenţii asupra stilului de viaţă: lucruri precum nutriţia, exerciţiile fizice şi somnul.
„Există medicamente care se pare că pot, de asemenea, să încetinească îmbătrânirea accelerată", spune dr. Blaes, care testează două dintre ele la supravieţuitorii de cancer. Aceştia prezintă adesea o îmbătrânire biologică mai accentuată, posibil din cauza efectelor secundare ale unor terapii precum chimioterapia şi radiaţiile.
Medicamentele aparţin unei clase numite senolitice, despre care se crede că ţintesc şi scapă de celulele deteriorate şi îmbătrânite.
Deocamdată, nu este clar cine ar putea beneficia de aceste medicamente, dar evaluările îmbătrânirii accelerate precum instrumentul PhenoAge ar putea, într-o zi, să îi ajute pe medici să le recomande celor care au cea mai mare nevoie de ele.
