Covid-19 poate avea un impact asupra capacităţilor cognitive şi de memorie ale oamenilor care durează un an sau mai mult după infectare. Persoanele care se confruntă cu Covid de lungă durată au prezentat deficite de memorie şi cognitive măsurabile, echivalente cu o diferenţă de aproximativ şase puncte de IQ, sugerează un studiu publicat joi.
Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Imperial College London (ICL) indică mici deficite în îndeplinirea sarcinilor cognitive şi de memorie la persoanele care s-au vindecat de Covid-19, comparativ cu cele care nu au avut boala.
Aceasta include persoanele care au avut simptome de lungă durată după Covid-19, dar care s-au rezolvat de la sine, în timp.
Cercetarea arată, de asemenea, că deficitele cognitive au fost mai mari în cazul persoanelor care au fost spitalizate, care au avut simptome de lungă durată sau care au fost infectate cu variantele anterioare ale virusului.
Studiul, care a evaluat mai mult de 140.000 de persoane în vara anului 2022, a arătat că boala Covid-19 poate avea un impact asupra capacităţilor cognitive şi de memorie care durează un an sau mai mult după infectare.
Persoanele cu simptome nerezolvate care au persistat mai mult de 12 săptămâni au avut deficite mai semnificative în ceea ce priveşte performanţa în sarcini care implică memoria, raţionamentul şi funcţia executivă.
Oamenii de ştiinţă spun că acest lucru indică faptul că „ceaţa cerebrală" are un impact cuantificabil.
Cercetătorii au constatat că deficite echivalente cu şase puncte de IQ au fost detectabile la un an sau mai mult după infectare.
„Nu este deloc clar ce este de fapt ceaţa cerebrală. Ca simptom, a fost raportată destul de mult, dar ceea ce arată studiul nostru este că ceaţa cerebrală poate fi corelată cu deficite măsurabile în mod obiectiv. Aceasta este o constatare destul de importantă", a declarat într-un comunicat, profesorul Adam Hampshire, specialist în neurologie cognitivist la Imperial College London (ICL) şi primul autor al studiului.
Cel mai recent studiu a recrutat mai mult de 140.000 de participanţi din cohorta iniţială React, care a fost lansată în aprilie 2020 ca unul dintre cele mai mari şi mai cuprinzătoare studii de supraveghere Covid din lume.
În perioada august-septembrie 2022, participanţilor li s-au administrat teste cognitive online concepute pentru a testa memoria, atenţia, raţionamentul şi alte aspecte ale funcţiei cerebrale.
Aproximativ 3,5% din cohortă au prezentat simptome care au persistat după 12 săptămâni, iar dintre aceştia aproximativ două treimi încă mai aveau simptome la momentul evaluării.
Analiza a constatat mici deficite care erau încă detectabile la un an sau mai mult după infectare, pentru cei care fuseseră infectaţi şi nu mai aveau simptome.
Diferenţa de scoruri la teste între cei care fuseseră infectaţi şi cei care nu fuseseră infectaţi era echivalentă cu aproximativ trei puncte de IQ, dacă ar fi fost supuşi unui astfel de test de inteligenţă.
Pentru un individ, este puţin probabil ca această mărime a schimbării să fie vizibilă, au declarat oamenii de ştiinţă, deşi unii ar fi putut experimenta efecte mai pronunţate.
S-a constatat că acei pacienţi cu simptome nerezolvate, care persistau de mai mult de 12 săptămâni, aveau un deficit mai mare, echivalent cu şase puncte de IQ.
„Chiar dacă deficitele cognitive după Covid-19 sunt în medie de mică amploare, o minoritate substanţială de persoane prezintă deficite mai semnificative, care sunt susceptibile de a le afecta capacitatea de a lucra şi de a funcţiona. Având în vedere amploarea pandemiei şi numărul de persoane afectate, acest lucru este deosebit de îngrijorător", a declarat dr. Maxime Taquet, psihiatru şi cercetător la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu.
Mai încurajator este faptul că cei care au avut simptome de durată mai lungă care s-au rezolvat au prezentat deficite comparabile cu cele ale celor care au avut o boală uşoară, de scurtă durată, informează The Guardian.
„Este liniştitor faptul că persoanele cu simptome persistente după Covid-19 care s-au rezolvat se pot aştepta să experimenteze o oarecare îmbunătăţire a funcţiilor lor cognitive la niveluri similare cu cele care au experimentat o boală de scurtă durată", spune profesorul Paul Elliott, autor principal şi director al programului React, de la ICL
Au fost identificate diferenţe mai mari pentru persoanele care au avut simptome nerezolvate care au durat peste 12 săptămâni (în concordanţă cu Covid de lungă durată) şi pentru cei care au fost spitalizaţi, aceştia având cele mai evidente deficite, şi care s-au extins la o gamă mai largă de funcţii cognitive.
Diferenţele au fost, de asemenea, mai mari pentru cei care au fost infectaţi cu una dintre primele variante ale coronavirusului, dar nu este posibil de ştiut dacă acest lucru s-a datorat introducerii vaccinurilor şi a unui tratament mai bun pe măsură ce pandemia a evoluat.
Descoperirile au fost publicate joi, în revista New England Journal of Medicine - NEJM.
