Vârsta biologică a celulelor şi ţesuturilor noastre este adesea determinată prin însumarea modificărilor epigenetice. Acestea au loc regulat şi natural, dar pot fi, de asemenea, influenţate de mai mulţi factori, printre care: vârstă, expunerea la factori externi din mediul înconjurător, diete, practicarea sportului, medicamentaţia, emoţiile, bolile, etc. Calcularea vârstei biologice a celulelor şi ţesuturilor noastre prin însumarea modificărilor epigenetice ar putea să nu fie metoda corectă, au descoperit acum cercetătorii.
Majoritatea celulelor umane au un cod genetic care, atunci când este descifrat, îi spune organismului nostru cum să producă proteinele de care avem nevoie pentru a supravieţui.
Odată cu trecerea timpului şi stresul cotidian se adaugă mici modificări care acţionează ca nişte „întrerupătoare genetice", afectând modul în care celulele noastre interpretează instrucţiunile fără a schimba codul în sine.
Acumulările acestor aşa-numite modificări epigenetice sunt adesea folosite pentru a estima vârsta biologică a celulelor şi ţesuturilor.
Acum, o echipă de cercetători din Lituania a demonstrat că aceste modificări pot fluctua pe parcursul unei singure zile, sugerând că testele bazate pe o singură mostră de ţesut nu sunt chiar atât de precise pe cât ar trebui să fie.
Echipa a studiat mai multe probe de sânge de la un bărbat în vârstă de 52 de ani, prelevate la fiecare trei ore pe parcursul a 72 de ore, analizând 17 ceasuri epigenetice diferite în cadrul colecţiei de celule albe din fiecare specimen.
Ceea ce au descoperit a fost surprinzător.
Treisprezece dintre cele 17 ceasuri epigenetice au prezentat o diferenţă substanţială pe parcursul zilei, apărând „mai tinere" la primele ore ale dimineţii şi „mai bătrâne" în jurul prânzului, cu diferenţe relative echivalente cu schimbări de aproximativ 5,5 ani.
Acest ciclu zilnic este similar cu ceea ce au descoperit alţi oameni de ştiinţă într-un studiu din 2020.
„Majoritatea studiilor asupra îmbătrâniri care investighează ceasurile epigenetice folosesc sângele ca ţesut de interes. Cu toate acestea, experimentele din laboratorul nostru şi ale altor grupuri au arătat că numărul subtipurilor de celule albe din sânge şi proporţiile acestora oscilează cu o periodicitate de 24 de ore", scriu Karolis Koncevičius şi colegii săi de la Universitatea din Vilnius în lucrarea publicată.
Acest lucru înseamnă că un singur test epigenetic la un moment al zilei ar putea să nu ofere o imagine de ansamblu.
Echipa s-a bazat pe probele unui singur individ ceea ce înseamnă că s-a concentrat pe un singur set de modificări, care nu ar putea fi generalizate la o populaţie mai mare.
Cu toate acestea, o analiză ulterioară a diferitelor probe de sânge prelevate pe parcursul a cinci ore de la un grup mic a constatat, de asemenea, astfel de fluctuaţii de „îmbătrânire celulară".
Unele dintre aceste modificări ale vârstei celulare s-ar putea datora faptului că sângele uman conţine diferite tipuri de globule albe în diferite momente ale zilei. Unele măsurători au indicat aceste fluctuaţii chiar şi atunci când cercetătorii s-au concentrat pe un singur tip de celule albe din sânge.
Constatările sugerează că, pentru a obţine o imagine cât mai precisă a vârstei celulelor, oamenii de ştiinţă ar putea avea nevoie, în viitor, să preleveze mai multe probe în momente variate ale zilei.
O măsură mai completă a intervalului de vârstă epigenetică ar putea permite, de asemenea, predicţii mai precise cu privire la riscul de boli legate de vârstă în rândul populaţiei.
„Constatările noastre indică faptul că predicţiile de vârstă a ceasurilor epigenetice oscilează pe parcursul zilei", scriu autorii. „Eşecul de a ţine cont de aceste fluctuaţii zilnice poate împiedica estimările vârstei epigenetice".
Cercetarea a fost publicată în revista Aging Cell.
