Cercetătorii americani au clasificat boala Alzheimer în şase tipuri distincte bazate pe funcţia cognitivă în momentul diagnosticului şi pe datele genetice care demonstrează diferenţe biologice între tipurile bolii.
Rezultatele reprezintă un pas important în vederea dezvoltării de tratamente personalizate, scrie autorul principal al cercetării, dr. Paul Crane de la Universitatea din Washington, într-un raport prezentat recent în publicaţia Molecular Psychiatry.
”Clinicienii au observat o mulţime de variaţii în profilurile cognitive ale persoanelor care prezintă boala Alzheimer de mai mulţi ani", a declarat Crane, pentru Reuters.
În studiile anterioare, cercetătorii au utilizat teste cognitive pentru a împărţi persoanele cu boala Alzheimer cu debut tardiv în diferite grupuri.
Studiul actual ”analizează în mod specific datele genetice pentru a vedea dacă există un suport genetic (biologic) pentru acest mod special de a clasifica persoanele cu boala Alzheimer”, a mai spus Crane.
În acest scop, oamenii de ştiinţă au studiat informaţii din cinci studii anterioare care au implicat 4.050 de pacienţi cu Alzheimer cu debut tardiv (vârsta medie 80 de ani în cazul bărbaţilor şi 61 de ani pentru femei), inclusiv 2.431 cu date de polimorfism unic nucleotid (SNP).
Persoanele au fost alocate subgrupurilor definite pe baza performanţei relative legate de memorie, funcţionarea executivă sau atenţia vizuo-spaţială şi capacitatea de vorbire în momentul diagnosticării.
Frecvenţele genotipului pentru fiecare subgrup au fost comparate cu cele din controalele cognitive normale.
Cercetătorii au constatat variaţii substanţiale între studii în proporţia de persoane din fiecare subgrup. Cu toate acestea, în fiecare studiu, proporţii mai mari de persoane din subgrupul cu insuficienţă semnificativă de memorie aveau cel puţin o alelă APOE-e4.
Aceste date susţin coerenţa subgrupurilor determinate de schema de clasificare, au declarat autorii cercetării.
