O echipă de cercetători americani a dezvoltat un sistem computerizat de detectare a riscului de evoluţie de la forma latentă a tuberculozi la cea activă şi de tratament supravegheat printr-o aplicaţie pe calculator, prin care speră să elimine complet tuberculoza cel puţin în Statele Unite. Una dintre cauzele încetinirii progresului în lupta cu această boală este faptul că mulţi pacienţi nu îşi duc tratamentul până la capăt.
Într-o lucrare recentă publicată în revista PLOS One, Soumya Chatterjee, profesor la Saint Louis University, prezintă noi date ce arată că o atenţie sporită acordată pacienţilor cu tuberculoză ar putea fi răspunsul la reluarea progresului către eliminarea bolii în Statele Unite.
”Putem ajunge la eliminarea bolii în Statele Unite, dar incidenţa nu scade suficient de repede”, a spus Chatterjee, citat de sciencedialy.com.
Tuberculoza (TB) este o infecţie bacteriană ce poate provoca deteriorări ale plămânilor. Persoanele infectate cu TB pot avea forme active sau latente ale bolii.
În starea sa activă, TB prezintă simptome, cum ar fi tusea şi pierderea în greutate, şi este contagioasă.
Pacienţii cu TB activă, netratată, transmit de obicei infecţia altor persoane la o rată de la 10 la 14 oameni pe an. Persoanele cu TB latentă nu prezintă simptome şi în general nu sunt contagioşi, dar prezintă riscul de a dezvolta o formă activă a bolii.
În SUA există o prevalenţă redusă a tuberculozei, cu aproximativ 2,8 cazuri la 100,000 de locuitori. De altfel, experţii sunt de părere că este posibilă eliminarea completă a bolii măcar în Statele Unite. Oricum, progresul depinde de infecţiile care s-au plafonat în anii recenţi, după un declin constant.
Nu este încă foarte clar motivul pentru care progresul a încetinit, dar un factor ce contribuie la această situaţie ar putea fi faptul că pacienţii nu duc până la capăt tratamentul.
Centrul de Control al Bolilor (CDC) recomandă doctorilor să le prescrie pacienţilor cu TB latentă un tratament care să ucidă bacteria inactivă pentru a preveni o infecţie activă. Tratamentul constă într-o tabletă ce trebuie administrată zilnic timp de 6 luni.
”Poate fi dificilă convingerea pacienţilor de a lua tratamentul regulat, în special atunci când se simt bine. Rata ducerii la bun sfârşit a unei terapii este în cel mai bun caz între 50 şi 60%”, a spus Chatterjee.
Pentru a aborda această problemă, Chatterjee a vrut să determine ce categorie de pacienţi este mai predispusă de a dezvolta o formă activă a infecţiei.
Anumiţi pacienţi prezintă un risc mai crescut al progresului către TB activă, inclusiv persoanele mai în vârstă, cei cu sistemele imunitare deficitare - cum ar fi pacienţii cu HIV - şi imigranţii veniţi din ţări cu o prevalenţă mai crescută a TB.
Chatterjee a stabilit că dacă doctorii ar putea identifica pacienţii latenţi la cel mai mare risc de infecţie activă şi apoi s-ar concentra să-i ajute să-şi completeze tratamentul, Statele Unite ar putea înainta din nou spre scopul de a elimina boala.
Chatterjee şi echipa sa au adunat informaţii pe parcursul a cinci ani de la pacienţii diagnosticaţi cu TB latentă.
Folosind o aplicaţie pe calculator proiectată pentru a ajuta doctorii şi pacienţii să acceseze factori individuali de risc pentru a genera o evaluare a probabilităţii ca un pacient cu TB latentă să dezvolte o infecţie activă, echipa a introdus informaţiile pacienţilor pentru a le determina riscul.
Cercetătorii au observat că 22% din pacienţii cu TB inactivă au prezentat un risc înalt de a progresa către forma activă. De asemenea, indiferent de gradul riscului, toţi au avut aceeaşi rată de finalizare a tratamentului. Studiul a arătat că doctorii nu identifică sistematic nivelul de risc al pacienţilor cu TB latentă.
”Acest program de calculator este un instrument ce îi diferenţează pe cei cu un risc mai crescut de infecţie activă. Le-ar putea permite doctorilor să comunice pacienţilor cu risc crescut importanţa completării unui regim de tratament. Concluzia principală a acestui studiu a fost că ar trebui să facem o stratificare pe riscuri a pacienţilor cu TB”, a spus Chatterjee.
În prezent, cercetătorii se concentrează asupra găsirii unor strategii pentru a mobiliza pacienţii cu risc crescut să îşi urmeze tratamentul până la capăt.
”În faza următoare, vom înscrie pacienţii cu risc ridicat într-un test clinic cu un nou regim de tratament aprobat de CDC. Cu acest tratament, pacienţii iau doar o tabletă pe săptămână timp de 3 luni şi, cu 12 doze, tratamentul este complet”, a spus Chatterlee.
"S-a dovedit că această metodă este la fel de eficientă ca cele tradiţionale. CDC recomandă ca aceasta să fie o terapie observată direct. Dacă o asistentă observă pacienţii luând medicamentele, aşa vom ştii că aceştia au parcurs tot tratamentul", a completat expertul.
În loc să le ceară pacienţilor să vină săptămânal la clinică, aceştia vor ţine legătura cu o asistentă printr-o aplicaţie de pe telefon.
”Această abordare combină medicina cu tehnologia. Cu o aplicaţie de pe telefonul pacienţilor aprobată de HIPAA, o asistentă va observa pacientul luând tratamentul, de pe un calculator şi va înregistra tratamentul. În acest mod, vom avea documentaţia clară ce atestă că tratamentul a fost terminat”, a explicat Chatterjee.
Potrivit statisticilor oficiale, În România se află anual sub tratament 25.000 de bolnavi de tuberculoză, iar trei români mor în fiecare zi, în medie, din cauza acestei boli.
România are cea mai mare incidenţă a tuberculozei din Uniunea Europeană (de patru ori peste media UE), având una dintre cele mai mici rate de vindecare, şi prezintă o creştere anuală a rezervorului de pacienţi infecţioşi.
De asemenea, România are o rată a mortalităţii prin tuberculoză de 6,4% la fiecare 100.000 de locuitori, peste media europeană de 5,3%, conform ultimelor date ale Intitutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).
