O echipă de oameni de ştiinţă de la Trinity College Dublin şi cercetători de la FutureNeuro au anunţat joi o descoperire majoră care are o importanţă profundă pentru cunoştinţele privind ceaţa cerebrală şi declinul cognitiv observat la unii pacienţi cu Covid de lungă durată.
În lunile care au urmat apariţiei noului coronavirus SARS-CoV2 la sfârşitul anului 2019, un sindrom raportat de pacienţi, denumit Covid prelungit, a început să iasă în evidenţă ca o manifestare de durată a infecţiei acute.
Covid de lungă durată are până la 200 de simptome raportate până în prezent.
În general, pacienţii raportează simptome persistente, cum ar fi oboseală, dificultăţi de respiraţie, probleme de memorie şi de gândire şi dureri articulare/musculare.
În timp ce marea majoritate a persoanelor care suferă de Covid-19 se recuperează complet, oricare dintre aceste simptome care persistă mai mult de 12 săptămâni de la infectare poate fi considerat Covid de lungă durată, spun specialiştii.
Această afecţiune a devenit acum o problemă majoră de sănătate publică de la izbucnirea pandemiei în 2020.
Deşi ratele de incidenţă internaţională variază, se estimează că afectează până la 10% dintre pacienţii infectaţi cu virusul SARS-CoV2.
Dintre aceşti pacienţi care suferă de Covid prelungit, puţin sub 50% dintre ei raportează o formă de efect neurologic persistent, cum ar fi declin cognitiv, oboseală şi ceaţă cerebrală.
Acum, descoperirile raportate de echipa Trinity în binecunoscuta revistă internaţională Nature Neuroscience arată că există o perturbare a integrităţii vaselor de sânge din creierul pacienţilor care suferă de Covid prelungit şi ceaţă cerebrală.
Aceste „scurgeri" din vasele de sânge a permis să se distingă în mod obiectiv între acei pacienţi cu ceaţă cerebrală şi declin cognitiv în comparaţie cu pacienţii care suferă de Covid prelungit, dar nu au ceaţă cerebrală.
Echipa condusă de oamenii de ştiinţă de la Institutul de genetică Smurfit, din cadrul facultăţii de genetică şi microbiologie de la Trinity, şi de neurologi de la facultatea de medicină a descoperit, de asemenea, o nouă formă de scanare prin RMN care arată modul în care Covid prelungit poate afecta reţeaua delicată de vase de sânge din creierul uman.
„Pentru prima dată, am reuşit să arătăm că vasele de sânge care prezintă scurgeri în creierul uman, în tandem cu un sistem imunitar hiperactiv, pot fi factorii cheie ai ceţii cerebrale asociate cu Covid de lungă durată. Acest lucru este extrem de important, deoarece înţelegerea cauzei care stă la baza acestor afecţiuni ne va permite să dezvoltăm în viitor terapii ţintite pentru pacienţi", a declarat profesorul Matthew Campbell, profesor de genetică şi şef al secţiei de genetică de la Trinity şi cercetător principal la FutureNeuro.
Acest proiect a fost finanţat de Fundaţia pentru Ştiinţă din Irlanda (SFI) în perioada de vârf a pandemiei din 2020, şi a presupus recrutarea de pacienţi care suferă de efectele Covid prelungit, precum şi de pacienţi care au fost spitalizaţi la Spitalul St James.
Constatările vor schimba acum probabil peisajul modului în care sunt înţelese şi tratate afecţiunile neurologice post-virale.
De asemenea, noua cercetare confirmă faptul că simptomele neurologice ale afecţiunii cunoscute drept Covid de lungă durată sunt măsurabile cu modificări metabolice şi vasculare reale şi demonstrabile în creier, a declarat profesorul Colin Doherty, profesor de neurologie şi director al facultăţii de medicină de la Trinity şi cercetător principal la FutureNeuro.
Mai mult decât Covid-19
În ultimii ani, a devenit evident faptul că multe afecţiuni neurologice, cum ar fi scleroza multiplă (SM), au probabil ca eveniment iniţial care declanşează patologia o infecţie virală.
Cu toate acestea, dovedirea acestei legături directe a fost întotdeauna o provocare.
În acest caz, echipa de la Trinity a putut dovedi că fiecare pacient care a dezvoltat Covid prelungit a fost diagnosticat cu infecţia SARS-CoV2, deoarece Irlanda a cerut ca fiecare caz documentat să fie diagnosticat folosind metodele mai precise bazate pe teste PCR, a precizat prof. Campbell.
Conceptul conform căruia multe alte infecţii virale care duc la sindroame post-virale ar putea conduce la scurgeri ale vaselor de sânge în creier are potenţialul de a schimba cunoştinţele actuale, şi este investigat activ de către echipa de cercetare.
Potrivit autorilor, aceste descoperiri pot fi baza de plecare pentru alte studii care să examineze evenimentele moleculare care duc la oboseală postvirală şi ceaţă cerebrală.
„Fără îndoială, mecanisme similare sunt în joc în multe tipuri disparate de infecţii virale şi suntem acum foarte aproape de a înţelege cum şi de ce acestea provoacă disfuncţii neurologice la pacienţi", mai notează cercetătorii de la Trinity.
