Oamenii de ştiinţă americani au identificat o nouă clasă de ARN-uri, ambalate în particule minuscule cunoscute sub numele de vezicule extracelulare (EV), care ar putea revoluţiona modul în care sunt diagnosticate cancerul şi alte boli.
O echipă de cercetare de la facultatea de medicină, Icahn, de la Mount Sinai, din New York, Statele Unite, a constatat că aceste molecule suferă modificări atunci când cancerul este prezent, sugerând potenţialul lor ca biomarkeri pentru detectarea cancerului de prostată sau ca ţinte pentru terapie.
Echipa a denumit aceste molecule de ARN „EV-UGR” (prescurtarea de la Regiuni genomice neanalizate asociate veziculelor extracelulare) după ce le-a descoperit în sângele şi urina pacienţilor cu cancer de prostată.
Aceste UGR sunt adesea numite „materia întunecată” a genomului uman. Se consideră că acestea sunt esenţiale pentru controlul modului în care genele sunt activate şi dezactivate şi în care instrucţiunile genetice sunt traduse în proteine.
Veziculele extracelulare şi exosomii sunt nanoparticule minuscule, de aproximativ 1.000 de ori mai mici decât grosimea unui fir de păr uman, secretate de toate celulele în biofluide precum sângele şi urina. Se ştie că aceste nanoparticule transportă material genetic, care este protejat de mediul extern.
Cercetătorii au descoperit că aceste EV-urile transportă aceste particule mici, neidentificate anterior, de materie întunecată ARN.
„Până acum, „materia întunecată” ARN asociată veziculelor extracelulare şi exozomilor a fost în mare parte ignorată. Echipa noastră a dorit să exploreze dacă aceste EV-UGR ar putea fi valoroase pentru monitorizarea bolilor. Am urmărit pacienţii cu cancer de prostată înainte şi după operaţia de cancer de prostată şi am fost surprinşi să constatăm că expresia ARN EV-UGR s-a schimbat după operaţie. Acesta este, după cunoştinţele noastre, primul studiu care detaliază aceste molecule de ARN „materie întunecată”, EV-UGR, în detalii fără precedent în contextul cancerului de prostată”, explică dr. Navneet Dogra, autorul principal al studiului, într-un comunicat al universităţii.
El a precizat că, aceste descoperiri indică faptul că EV-UGR din sânge suferă modificări în prezenţa cancerului, sugerând o abordare mai puţin invazivă pentru diagnosticarea cancerului de prostată prin biopsii lichide simple, eliminând potenţial necesitatea unor proceduri de biopsie mai complexe, dureroase şi predispuse la infecţii.
„Cancerul de prostată este o boală eterogenă, care necesită adesea doar monitorizare activă, mai degrabă decât tratament. Studiul nostru utilizează molecule ARN noi asociate veziculelor extracelulare ca instrument de diagnosticare. Această tehnologie deţine un potenţial semnificativ pentru diagnosticarea mai puţin invazivă şi biopsia lichidă în viitorul apropiat”, a completat dr. Ash Tewari, coautor al cercetării şi preşedinte al departamentului de urologie de la Icahn.
Ca parte a cercetării, echipa americană a utilizat secvenţierea ARN mic de generaţie următoare pentru a analiza rapid ţesuturile şi fluidele umane.
În plus, laboratorul a dezvoltat un test de biopsie lichidă rentabil şi a creat instrumente pentru izolarea acestor EV mici din sânge şi urină. Totodată, cercetătorii au conceput un sistem computerizat de identificare a noilor tipuri de ARN.
Descoperirea acestor EV-UGR, spune dr. Dogra, este promiţătoare pentru diagnosticarea neinvazivă nu numai a cancerului de prostată, ci şi a altor boli.
În continuare, cercetătorii intenţionează să-şi valideze constatările prin studii clinice randomizate riguroase, care vor implica testarea noii abordări pe o scară mai largă pentru a confirma eficacitatea acesteia.
„Aceasta este o realizare semnificativă şi oportună. Impactul potenţial al acestei cercetări este vast, promiţând un viitor în care diagnosticarea bolilor precum cancerul de prostată ar putea fi făcută rapid şi mai puţin invaziv”, a declarat dr. Carlos Cordon-Cardo, profesor de patologie care a lucrat la această cercetare şi preşedinte al departamentului de patologie, medicină moleculară şi celulară la Icahn.
Acest progres ar putea revoluţiona îngrijirea prin reducerea timpului şi a disconfortului asociate cu procedurile actuale de diagnosticare, ceea ce ar putea duce la o detectare mai timpurie şi la strategii de tratament mai eficiente, îmbunătăţind în cele din urmă rezultatele şi calitatea vieţii pacienţilor, a mai precizat medicul.
Cercetarea a fost publicată vineri în revista Journal of Extracellular Vesicles.
