Un ficat „umanizat" creat în interiorul şoarecilor ar putea duce la un tratament pentru o boală care afectează milioane de oameni. Scopul cercetătorilor este de a găsi modalităţi de a estima, preveni şi trata toate bolile hepatice.
Grupul de la Yale a reuşit să creeze un ficat funcţional „umanizat" în interiorul unor şoareci vii. Această reuşită îi va ajuta pe oamenii de ştiinţă să descopere mecanisme specifice oamenilor pentru reglarea colesterolului şi, poate, să dezvolte noi modalităţi de tratare a bolilor hepatice cronice.
Bolile cronice ale ficatului, inclusiv boala ficatului gras alcoolic şi non-alcoolic, hepatita virală, fibroza şi cancerul, afectează zeci de milioane de persoane numai în Statele Unite.
La scară globală, estimările arată că peste 1,5 miliarde de oameni trăiesc cu boli hepatice cronice.
În Statele Unite în mod specific, 30 până la 40 la sută din populaţie se poate confrunta cu boala ficatului gras non-alcoolic - şi mulţi nici măcar nu ştiu acest lucru.
Înrăutăţind lucrurile, bolile hepatice s-au dovedit întotdeauna greu de studiat folosind modele animale.
Ficatul şoarecilor, de exemplu, îndeplineşte funcţii cu totul diferite faţă de ficatul uman.
„În interiorul ficatului, mai multe tipuri de celule umane vorbesc în propriul lor limbaj", spune autorul principal Richard Flavell, profesor de imunobiologie la facultatea de medicină a universităţii Yale şi cercetător pentru Institutul Medical Howard Hughes, într-un comunicat al universităţii.
„Celulele umane şi cele ale şoarecilor vorbesc în limbi diferite, dar noi am permis celulelor hepatice umane să vorbească în propria lor limbă în interiorul şoarecilor vii", a explicat cercetătorul această reuşită
Pentru a pune la punct acest proiect, echipa a folosit celule stem progenitoare şi celule mature numite hepatocite, dintr-un ficat uman, pentru a dezvolta şi a crea un ficat uman complet în cadrul unui model de şoarece.
Acest ficat umanizat, explică autorii studiului, s-a dezvoltat într-o formă similară, cu dimensiuni ajustate şi a îndeplinit funcţii celulare similare, la fel cum ar face un ficat uman sănătos.
Aceste funcţii celulare din ficatul umanizat au putut fi manipulate pentru a imita fibroza umană şi boala ficatului gras non-alcoolic.
Echipa de la Yale a descoperit, de asemenea, că metabolismul esenţial al ficatului este într-adevăr controlat de activitatea celulelor endoteliale, cunoscute ca fiind cele care căptuşesc vasele de sânge care alimentează ficatul.
Aceste celule endoteliale, potrivit cercetătorilor, secretă o moleculă de semnalizare, numită Wnt, care reglează transportul colesterolului către hepatocite pentru sinteza acidului biliar.
Transportul colesterolului către hepatocite este un mecanism important care poate reduce nivelul excesiv de colesterol din sânge la om.
Cercetătorii spun că modelul lor de ficat umanizat poate ajuta imediat companiile farmaceutice care au nevoie să evalueze siguranţa medicamentelor experimentale concepute pentru tratarea bolilor cronice.
Însă, obiectivul pe termen lung al cercetătorilor este acela de „a găsi noi modalităţi pentru a estima, preveni şi trata toate bolile hepatice, care au un impact atât de mare asupra indivizilor", au concluzionat aceştia.
