Tot mai multe dovezi leagă alimentele ultraprocesate de riscuri mai mari de obezitate, boli de inimă, diabet şi cancer intestinal, dar puţine studii pe termen lung au examinat legăturile cu toate cauzele şi cauzele specifice de deces, în special din cauza cancerului.
Un consum mare de alimente ultraprocesate este legat de un risc mai mare de deces, cele mai puternice asocieri fiind înregistrate în cazul produselor de carne gata preparate de consum, carne de pasăre şi fructe de mare gata de consum, al băuturilor cu zahăr, al deserturilor pe bază de lactate şi al alimentelor ultraprocesate pentru micul dejun, a constat un studiu realizat în Statele Unite pe o perioadă de 30 de ani, publicat joi, în revista The BMJ.
Cercetătorii spun că nu toate produsele alimentare ultraprocesate ar trebui să fie restricţionate la nivel general, dar că rezultatele „oferă sprijin pentru limitarea consumului anumitor tipuri de alimente ultraprocesate pentru sănătatea pe termen lung”.
Alimentele ultraprocesate includ produse de patiserie şi gustări ambalate, băuturi carbogazoase, cereale zaharoase şi produse gata de consum sau care necesită să fie încălzite.
Acestea conţin adesea coloranţi, emulgatori, arome şi alţi aditivi şi sunt, de obicei, bogate în energie, zahăr adăugat, grăsimi saturate şi sare, dar sunt lipsite de vitamine şi fibre.
Cercetătorii au urmărit starea de sănătate pe termen lung a 74.563 de asistente medicale de sex feminin din 11 state americane în cadrul unui studiu legat de sănătatea asistentelor medicale (Nurses' Health Study /1984-2018) şi a 39.501 profesionişti din domeniul sănătăţii de sex masculin din toate cele 50 de state americane (Health Professionals Follow-up Study / 1986-2018), fără antecedente de cancer, boli cardiovasculare sau diabet la înscrierea în studiu.
O dată la doi ani, participanţii au furnizat informaţii privind sănătatea şi obiceiurile lor de viaţă, iar o dată la patru ani au completat un chestionar alimentar detaliat.
Calitatea generală a alimentaţiei a fost, de asemenea, evaluată cu ajutorul scorului Alternative Healthy Eating Index-2010 (AHEI).
Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 34 de ani, cercetătorii au identificat 48.193 de decese, dintre care 13.557 decese cauzate de cancer, 11.416 decese cauzate de boli cardiovasculare, 3.926 decese cauzate de boli respiratorii şi 6.343 decese cauzate de boli neurodegenerative.
Comparativ cu participanţii care au consumat alimente ultraprocesate, în medie 3 porţii pe zi, cei care au consumat în medie 7 porţii pe zi au avut un risc cu 4% mai mare de deces din orice cauză şi un risc cu 9% mai mare de alte decese, inclusiv un risc cu 8% mai mare de decese neurodegenerative.
Nu au fost găsite asocieri pentru decesele cauzate de boli cardiovasculare, cancer sau boli respiratorii.
În cifre absolute, rata de deces din orice cauză în rândul participanţilor din cel mai mic şi cel mai mare sfert de consum de alimente ultraprocesate a fost de 1.472 şi, respectiv, 1.536 la 100.000 de ani-persoană.
Asocierea dintre consumul de alimente ultraprocesate şi decesul a variat în funcţie de grupurile alimentare specifice, carnea şi produsele gata de consum pe bază de fructe de mare prezentând cele mai puternice şi mai consistente asocieri, urmate de băuturile îndulcite cu zahăr sau artificial, deserturile pe bază de produse lactate şi alimentele ultraprocesate pentru micul dejun.
Asocierea a fost mai puţin pronunţată după ce a fost luată în considerare calitatea generală a alimentaţiei, ceea ce sugerează că aceasta are o influenţă mai puternică asupra sănătăţii pe termen lung decât consumul de alimente ultraprocesate, notează autorii.
Studiul a fost unul observaţional, astfel încât nu se pot trage concluzii ferme cu privire la cauză şi efect, iar autorii subliniază că sistemul de clasificare a alimentelor ultraprocesate nu surprinde întreaga complexitate a procesării alimentelor, ceea ce duce la o potenţială clasificare eronată.
În plus, participanţii au fost profesionişti din domeniul sănătăţii şi predominant albi, ceea ce limitează generalizabilitatea constatărilor.
Cu toate acestea, a fost un studiu de mari dimensiuni, cu o urmărire îndelungată, care a utilizat măsurători detaliate, validate şi repetate, iar rezultatele au fost similare după analize suplimentare, ceea ce oferă o mai mare încredere în concluzii.
Cercetătorii subliniază faptul că nu toate produsele alimentare ultraprocesate ar trebui să fie restricţionate în mod universal şi spun că trebuie evitată simplificarea excesivă atunci când se formulează recomandări în privinţa dietei alimentare.
„Constatările oferă sprijin pentru limitarea consumului anumitor tipuri de alimente ultraprocesate pentru sănătatea pe termen lung”, concluzionează ei, adăugând că „sunt justificate studii viitoare pentru a îmbunătăţi clasificarea alimentelor ultraprocesate şi pentru a confirma constatările noastre la alte populaţii”.
Într-un editorial conex, cercetătorii din Noua Zeelandă subliniază faptul că recomandările de a evita alimentele ultraprocesate pot da, de asemenea, impresia că alimentele care nu sunt ultraprocesate, cum ar fi carnea roşie, pot fi consumate frecvent.
Aceştia susţin că dezbaterea privind conceptul de ultraprocesat nu trebuie să întârzie politicile alimentare care îmbunătăţesc sănătatea, cum ar fi restricţiile privind comercializarea alimentelor nesănătoase către copii, etichetele de avertizare pe produsele alimentare sărace din punct de vedere nutriţional şi taxele pe băuturile zaharoase.
„Ar trebui să ne concentrăm să promovăm mai pe larg, la nivel mondial, adoptarea unor astfel de intervenţii şi a altora mai ambiţioase, şi pe sporirea măsurilor de protecţie pentru a preveni ca politicile să fie influenţate de companiile alimentare multinaţionale cu interese personale care nu se aliniază cu obiectivele de sănătate publică sau de mediu”, concluzionează aceştia.
