Oamenii de ştiinţă au descoperit o legătură între venitul scăzut al gospodăriei şi degradarea mai rapidă a materiei albe din interiorul creierului nostru. În timp ce nivelurile acestei materii albe scad odată cu vârsta, traiul în sărăcie pare să accelereze acest proces.
Descoperirile se bazează pe o analiză care a inclus 751 de persoane cu vârste cuprinse între 50 şi 91 de ani, realizată de o echipă de cercetători de la universităţile din Lausanne şi Geneva, din Elveţia.
După ce a ţinut cont de factori precum vârsta, sexul şi unele aspecte cheie legate de sănătate, studiul a constatat că persoanele din gospodăriile mai sărace au prezentat mai multe semne de îmbătrânire a materiei albe din creier la scanările RMN şi au obţinut rezultate mai slabe la testele cognitive decât cele din gospodăriile mai bogate.
„Acest studiu a urmărit să ofere o perspectivă asupra căilor care leagă expunerile socioeconomice - venitul gospodăriei, ultima poziţie ocupaţională cunoscută şi traiectoriile socioeconomice pe parcursul vieţii - cu microstructura creierului şi performanţa cognitivă la vârsta adultă mijlocie şi târzie", scriu cercetătorii în lucrarea publicată.
Materia albă are un rol important atunci când vine vorba de deplasarea mesajelor şi semnalelor în jurul creierului, iar cantitatea de materie albă disponibilă are un efect asupra capacităţii cognitive. Traiul în sărăcie - sau, după cum spun cercetătorii, expunerea la un „dezavantaj socio-economic cronic" - a fost asociată de mult timp cu o sănătate precară şi cu un declin cognitiv mai rapid.
În acest caz, echipa a vrut să analizeze mai îndeaproape de ce s-ar putea întâmpla acest lucru, descoperind că numărul de fibre care se ramifică din fiecare neuron (densitatea neuronilor) şi gradul de acoperire protectoare a acestor fibre (mielinizarea) par să contribuie la o degradare mai rapidă a materiei albe.
Studiile anterioare care au explorat creierul şi nivelurile socio-economice au luat în considerare în principal volumul global al creierului.
Această nouă lucrare a detectat cât de liber se deplasează moleculele - în principal apa - prin creier (difuzivitate/coeficientul de difuziune medie), care pare să depindă de cantitatea de mielină şi de densitatea ramificaţiilor neuronale, indicând că acestea sunt factori importanţi asupra cărora ar trebui să se concentreze viitoarele cercetări.
Cu toate acestea, la persoanele cu venituri mai mari în gospodărie, aceşti markeri ai îmbătrânirii materiei albe cerebrale nu au avut un efect la fel de negativ asupra performanţei cognitive.
„Indivizii din gospodăriile cu venituri mai mari au prezentat performanţe cognitive conservate chiar şi cu o difuzivitate medie mai mare, o mielinizare mai mică sau o densitate mai mică a neuronilor", scriu cercetătorii.
Se pare că a avea mai multe resurse financiare acţionează ca un fel de tampon împotriva declinului cognitiv - în ciuda schimbărilor fizice observate, sugerând că există un alt mecanism în joc dincolo de schimbările observate până acum.
Cercetările nu au analizat îndeaproape până acum relaţia dintre microstructura creierului şi nivelul veniturilor, iar acum că această asociere a fost identificată, ea poate fi investigată în continuare - în grupuri mari, mai diverse şi în cadrul unor disparităţi economice mai mari.
În acest caz, echipa nu a examinat toţi factorii sociali şi de mediu care ar putea afecta materia albă - cum ar fi depresia, de exemplu.
Totuşi, în general, această cercetare oferă dovezi suplimentare că o situaţie financiară mai bună înseamnă şi o viaţă mai sănătoasă.
„Aceste constatări oferă o înţelegere neurobiologică detaliată a diferenţelor socio-economice în anatomia creierului şi a performanţelor cognitive asociate", concluzionează cercetătorii, care şi-au publicat recent analiza în revista JNeurosci.
