Virusul SARS-CoV-2 care provoacă boala Covid-19 poate persista în sângele şi în ţesuturile pacienţilor mai mult de un an după ce faza acută a bolii s-a încheiat, potrivit unei noi cercetări efectuate de UC San Francisco, care oferă indicii potenţiale despre motivul pentru care unele persoane dezvoltă Covid de lungă durată.
Cercetătorii au descoperit fragmente de SARS-CoV-2, denumite antigene Covid, care persistă în sânge până la 14 luni după infectare şi timp de peste doi ani în eşantioane de ţesut de la persoane care au avut Covid-19.
„Aceste două studii oferă unele dintre cele mai puternice dovezi de până acum că antigenele Covid pot persista la unele persoane, chiar dacă noi credem că acestea au un răspuns imunitar normal", a declarat dr. Michael Peluso, cercetător în domeniul bolilor infecţioase în cadrul facultăţii de medicină a UCSF, care a condus ambele studii.
Descoperirile au fost prezentate în cadrul Conferinţei privind retrovirusurile şi infecţiile oportuniste (CROI), care a avut loc între 3 şi 6 martie 2024, la Denver, Colorado.
Dovezi de infectare pe termen lung
La începutul pandemiei, s-a crezut că boala Covid-19 este o afecţiune trecătoare. Dar un număr tot mai mare de pacienţi, chiar şi cei care fuseseră sănătoşi anterior, au continuat să aibă simptome, cum ar fi, ceaţă cerebrală, probleme digestive şi probleme vasculare, timp de luni sau chiar ani de zile.
Cercetătorii au analizat probe de sânge de la 171 de persoane care fuseseră infectate cu SARS-CoV-2.
Utilizând un test ultrasensibil pentru proteina „spike", care ajută virusul să pătrundă în celulele umane, oamenii de ştiinţă au descoperit că virusul era încă prezent până la 14 luni mai târziu la unele persoane.
În rândul celor care au fost spitalizaţi din cauza Covid, probabilitatea de a detecta antigenii virusului a fost de aproximativ două ori mai mare decât în cazul celor care nu au fost spitalizaţi.
De asemenea, a fost mai mare în cazul celor care au declarat că au fost mai bolnavi, dar nu au fost spitalizaţi.
„În calitate de clinician, aceste asocieri mă conving că suntem pe drumul cel bun, pentru că este logic ca cineva care a fost mai bolnav cu Covid să aibă mai mult antigen care poate rămâne în organism", spune dr. Peluso.
Virusul persistă până la doi ani în ţesuturi
Deoarece se crede că virusul persistă în rezervoarele de ţesut, oamenii de ştiinţă au apelat la Banca de ţesuturi de la pacienţii cu Covid a UCSF, care conţine mostre donate de pacienţi cu şi fără Covid de lungă durată.
Aceştia au detectat porţiuni de ARN viral timp de până la doi ani de la infectare, deşi nu existau dovezi că persoana a fost reinfectată.
Echipa a regăsit virusul în ţesutul conjunctiv, unde se află celulele imunitare, sugerând că fragmentele virale provocau atacul sistemului imunitar.
În unele dintre probe, cercetătorii au descoperit că virusul ar putea fi activ.
Dr. Peluso spune că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă persistenţa acestor fragmente determină Covid de lungă durată şi riscuri asociate, cum ar fi infarctul miocardic (atacul de cord) şi accidentul vascular cerebral (AVC).
Pe baza acestor descoperiri, echipa dr. Peluso de la UCSF este implicată în mai multe studii clinice care testează dacă anticorpii monoclonali sau medicamentele antivirale pot elimina virusul şi pot îmbunătăţi starea de sănătate a persoanelor cu Covid lung.
„Mai sunt multe de făcut, dar simt că facem progrese în ceea ce priveşte înţelegerea cu adevărat a consecinţelor pe termen lung ale acestei infecţii", a declarat dr. Peluso.
