Stresul este inevitabil, dar prea mult poate fi teribil pentru sănătatea noastră. Stresul cronic ne poate creşte riscul de boli de inimă şi accidente vasculare cerebrale (AVC), şi, de asemenea, poate ajuta la răspândirea cancerului. Cum funcţionează acest lucru a rămas un mister, reprezentând o provocare pentru îngrijirea cancerului.
„Stresul este ceva ce nu putem evita cu adevărat la pacienţii cu cancer. Vă puteţi imagina că, dacă sunteţi diagnosticat, nu puteţi înceta să vă gândiţi la boală, la asigurare sau la familie. Aşa că este foarte important să înţelegem cum acţionează stresul asupra noastră", spune Xue-Yan He de la laboratorul american Cold Spring Harbor (CSHL).
Acum, este posibil ca cercetătoarea, împreună cu colaboratorii săi, să fi ajuns la o descoperire pentru a înţelege cum răspândeşte stresul cronic cancerul.
Noua cercetare a fost publicată joi, în revista Cancer Cell.
Echipa de la CSHL a descoperit că stresul determină anumite celule albe din sânge numite neutrofile să formeze structuri lipicioase asemănătoare unei pânze care fac ţesuturile corpului mai sensibile la metastaze.
Descoperirea ar putea indica noi strategii de tratament care să oprească răspândirea cancerului înainte de a începe.
Echipa a ajuns la aceste descoperiri după ce au imitat stresul cronic la şoarecii cu cancer.
Mai întâi au îndepărtat tumorile care crescuseră în sânii şoarecilor şi care răspândeau celulele canceroase în plămâni.
Apoi, au expus şoarecii la stres. Ceea ce au observat a fost şocant.
„Am văzut această creştere înspăimântătoare a leziunilor metastatice la aceste animale. A fost o creştere de până la patru ori a metastazelor", spune prof. Mikala Egeblad, care conduce laboratorul de cercetare.
Cancerul s-a răspândit mai repede şi mai furibund la şoarecii stresaţi (coloana din mijloc) decât la un grup de control (coloana din stânga). Prin comparaţie, celulele canceroase de la şoarecii stresaţi trataţi cu o enzimă numită DNază I (coloana din dreapta) erau în mare parte neproliferante, iar tratamentul a provocat o reducere semnificativă a metastazelor induse de stres. Credit: Laboratorul Egeblad/CSHL
Echipa a descoperit că hormonii de stres numiţi glucocorticoizi au acţionat asupra neutrofilelor.
Aceste neutrofile „stresate" au format structuri asemănătoare unor pânze de păianjen numite NET (capcane extracelulare de neutrofile).
Aceste NET se formează atunci când neutrofilele expulzează ADN. În mod normal, acestea ne pot apăra împotriva microorganismelor invadatoare.
Cu toate acestea, în cazul cancerului, NET-urile creează un mediu favorabil metastazelor.
Pentru a confirma faptul că stresul declanşează formarea de NET-uri, ceea ce duce la creşterea metastazelor, Xue-Yan a efectuat trei teste.
În primul rând, cercetătoarea a eliminat neutrofilele de la şoareci folosind anticorpi. Apoi, a injectat un medicament care distruge NET-urile în animale. În cele din urmă, ea a folosit şoareci ale căror neutrofile nu puteau răspunde la glucocorticoizi.
Fiecare test a obţinut rezultate similare. „Şoarecii stresaţi nu au mai dezvoltat mai multe metastaze", spune ee.
În mod special, echipa a descoperit că stresul cronic a determinat formarea acestor structuri NET pentru a modifica ţesutul pulmonar chiar şi la şoarecii fără cancer.
„Aproape că îţi pregăteşte ţesutul pentru a avea cancer", explică prof. Egeblad.
Profesor Linda Van Aelst, care a lucrat cu doctoranda Xue-Yan, spune că implicaţia, deşi surprinzătoare, este clară.
„Reducerea stresului ar trebui să fie o componentă a tratamentului şi prevenirii cancerului", spune prof. Van Aelst.
Echipa speculează, de asemenea, că viitoarele medicamente care previn formarea NET ar putea fi benefice pentru pacienţii al căror cancer nu a făcut încă metastaze. Astfel de noi tratamente ar putea încetini sau opri răspândirea cancerului.
Foto: Pentru un studiu recent al Centrului de cancer CSHL, profesorul adjunct Mikala Egeblad (acum profesor distins la Universitatea Johns Hopkins) şi doctorandul Xue-Yan He (acum profesor asistent de biologie celulară şi fiziologie la facultatea de medicină a Universităţii Washington din St. Louis) au făcut echipă cu profesoara Linda Van Aelst de la CSHL. Metastaze ale cancerului pulmonar la un şoarece care a fost supus unor experimente menite să simuleze stresul pe care îl resimt pacienţii cu cancer. Credit: Laboratorul Egeblad/CSHL.
