Un nou studiu foarte recent a fost prezentat luni, la Sesiunile ştiinţifice ale Asociaţiei Americane a Inimii (AHA) privind stilul de viaţă şi sănătatea cardiometabolică, care se desfăşoară între 18 -21 martie, la Chicago. Cercetarea avertizează că mâncatul într-un interval de timp de opt ore poate creşte semnificativ riscul de a muri din cauza bolilor cardiovasculare, contestând convingerile anterioare cu privire la beneficiile acestei diete pentru sănătatea inimii. Studiul a scos la iveală un risc surprinzător de 91% mai mare de mortalitate cardiovasculară în rândul persoanelor care aderă la o fereastră de alimentaţie de mai puţin de opt ore.
Postul intermitent este o tendinţă în creştere, în ceea ce priveşte dieta alimentară, îmbrăţişată tot mai mult de cei care speră să-şi îmbunătăţească starea generală de sănătate şi durata de viaţă. Cu toate acestea, noi cercetări avertizează că cei care urmează acest tipar alimentar ar putea să-şi înrăutăţească sănătatea în timp.
Tiparul alimentar restricţionat în timp este o formă de post intermitent care limitează alimentaţia zilnică la un număr stabilit de ore. Este adesea întâlnită în metoda 16:8, în care toate mesele au loc într-o perioadă de opt ore, urmată de 16 ore de post.
Susţinătorii acestei diete au lăudat beneficiile sale pentru îmbunătăţirea diverşilor markeri de sănătate, inclusiv a tensiunii arteriale, a glicemiei şi a nivelului de colesterol, ceea ce o face o formă populară de dietă.
Oamenii de ştiinţă avertizează însă că restricţionarea alimentaţiei într-un interval de timp de opt ore poate creşte semnificativ riscul de a muri din cauza bolilor cardiovasculare, punând la îndoială convingerile anterioare despre beneficiile acestei diete pentru sănătatea inimii.
Un studiu pe scară largă, care a implicat peste 20.000 de adulţi americani, a fost prezentat la Sesiunile ştiinţifice privind stilul de viaţă şi sănătatea cardiometabolică, Epidemiologie şi Prevenţie 2024, ale Asociaţiei Americane a Inimii, care se desfăşoară între 18 -21 martie, la Chicago.
„Restrângerea timpului zilnic de masă la o perioadă scurtă, cum ar fi opt ore pe zi, a câştigat popularitate în ultimii ani ca modalitate de a pierde în greutate şi de a îmbunătăţi sănătatea inimii", spune autorul principal al studiului, dr. Victor Wenze Zhong, profesor şi preşedinte al departamentului de epidemiologie şi biostatistică la facultatea de medicină a Universităţii Jiao Tong din Shanghai, China, într-un comunicat de presă publicat luni, în cadrul sesiunilor ştiinţifice ale AHA.
„Cu toate acestea, efectele pe termen lung asupra sănătăţii ale alimentaţiei cu restricţii de timp, inclusiv riscul de deces din orice cauză sau de boli cardiovasculare, sunt necunoscute", notează el.
Pentru a evalua aceste riscuri, cercetătorii au analizat modelele de alimentaţie din cadrul unui sondaj pentru examinarea nutriţiei, desfăşurat de Institutele naţionale americane de de sănătate (NHANES), care se întinde din 2003 până în 2018, corelându-le cu datele privind mortalitatea până în decembrie 2019.
Studiul a scos la iveală un risc surprinzător de mortalitate cardiovasculară cu 91% mai mare în rândul persoanelor care aderă la o fereastră de masă de mai puţin de opt ore, în comparaţie cu cele care îşi distribuie mesele pe parcursul a 12-16 ore.
Acest risc sporit a fost observat, de asemenea, la persoanele cu boli cardiace sau cancer preexistente.
A existat o probabilitate cu 66% mai mare de deces din cauza bolilor de inimă sau a accidentelor vasculare cerebrale (AVC) în cazul celor care aveau o fereastră de mâncat între opt şi 10 ore pe zi.
De asemenea, cercetătorii au remarcat că o alimentaţie pe o perioadă mai mare de 16 ore pe zi ar putea reduce mortalitatea prin cancer în rândul celor deja diagnosticaţi cu această boală.
„Este esenţial ca pacienţii, în special cei cu afecţiuni cardiace sau cancer existente, să fie conştienţi de asocierea dintre o fereastră de opt ore de alimentaţie şi un risc crescut de deces cardiovascular. Constatările studiului nostru încurajează o abordare mai precaută şi personalizată a recomandărilor alimentare, asigurându-se că acestea sunt aliniate cu starea de sănătate a individului şi cu cele mai recente dovezi ştiinţifice", explică dr. Zhong.
Potrivit acestuia, deşi studiul a identificat o asociere între o fereastră de 8 ore de alimentaţie şi decesul cardiovascular, acest lucru nu înseamnă că o alimentaţie restricţionată în timp a cauzat decesul cardiovascular.
Grupul de participanţi la studiu a fost divers, incluzând un număr aproximativ egal de bărbaţi şi femei, dar a avut o majoritate semnificativă care s-a identificat ca fiind: albi non-hispanici.
Cercetătorii au indicat şi anumite limitări ale studiului, cum ar fi dependenţa de informaţiile asupra dietei auto-raportate de către participanţi şi absenţa altor factori din afara ferestrei zilnice de alimentaţie care ar putea avea un impact asupra sănătăţii.
Dr. Christopher D. Gardner, profesor de medicină la Universitatea Stanford, a subliniat necesitatea unor cercetări suplimentare, în special în ceea ce priveşte calitatea nutritivă a regimului alimentar în cadrul diferitelor ferestre de alimentaţie şi comparaţiile demografice între participanţi.
„Aceste informaţii suplimentare vor ajuta la o mai bună înţelegere a potenţialei contribuţii independente a tiparului alimentar restricţionat în timp", a declarat dr. Gardner, preşedintele comitetului de redactare a declaraţiei ştiinţifice din 2023 a Asociaţiei - Modele alimentare populare: Alinierea cu Ghidul alimentar 2021 al AHA.
Acest studiu evidenţiază natura complexă a dietei şi impactul acesteia asupra sănătăţii, sugerând că, deşi tiparul alimentar restricţionat în timp poate oferi beneficii pe termen scurt, efectele sale pe termen lung merită o analiză atentă şi studii suplimentare.
