Se pare că fumatul micşorează creierul, potrivit unui studiu realizat de cercetători americani. Vestea bună este că renunţarea la fumat poate preveni pierderea în continuare a ţesutului cerebral, deşi renunţarea la fumat nu readuce creierul la dimensiunea sa iniţială.
Deoarece creierul oamenilor îşi pierde în mod natural volumul odată cu vârsta, fumatul determină efectiv îmbătrânirea prematură a creierului, spun cercetătorii de la facultatea de medicină a Universităţii Washington din St. Louis.
Constatările, publicate în ediţia care va apărea în ianuarie 2024 a revistei Biological Psychiatry: Global Open Science, ajută la explicarea motivelor pentru care fumătorii prezintă un risc ridicat de declin cognitiv legat de vârstă şi de boala Alzheimer.
„Până de curând, oamenii de ştiinţă au trecut cu vederea efectele fumatului asupra creierului, în parte pentru că eram concentraţi pe toate efectele teribile ale fumatului asupra plămânilor şi inimii", a declarat autorul principal, dr. Laura J. Bierut, medic şi profesor de psihiatrie.
Pe măsură ce ştiinţa medicală a început să analizeze mai atent creierul, spune ea, „a devenit evident că fumatul este, de asemenea, foarte rău pentru creier".
Oamenii de ştiinţă ştiu de mult timp că există o asociere între fumat şi un volum mai mic al creierului, dar nu au fost niciodată siguri care este instigatorul.
Şi mai există un al treilea factor de luat în considerare: genetica.
Atât dimensiunea creierului, cât şi comportamentul de fumător sunt ereditare.
Aproximativ jumătate din riscul unei persoane de a fuma poate fi atribuit genelor sale.
Pentru a desluşi relaţia dintre gene, creier şi comportament, echipa a analizat datele extrase din UK Biobank, o bază de date biomedicale disponibilă publicului, care conţine informaţii genetice, de sănătate şi comportamentale despre o jumătate de milion de persoane, majoritatea de origine europeană.
Un subset de peste 40.000 de participanţi la UK Biobank a fost supus imagisticii cerebrale, care poate fi utilizată pentru a determina volumul creierului.
În total, echipa a analizat date de-identificate privind volumul creierului, istoricul fumatului şi riscul genetic pentru fumat pentru 32.094 de persoane.
Fiecare pereche de factori s-a dovedit a fi legată: istoricul fumatului şi volumul creierului; riscul genetic pentru fumat şi istoricul fumatului; şi riscul genetic pentru fumat şi volumul creierului.
Mai mult, asocierea dintre fumat şi volumul creierului a depins de doză: Cu cât o persoană fuma mai multe pachete pe zi, cu atât volumul creierului său era mai redus.
Atunci când toţi cei trei factori au fost luaţi în considerare împreună, asocierea dintre riscul genetic pentru fumat şi volumul creierului a dispărut, în timp ce legătura dintre fiecare dintre aceştia şi comportamentele de fumat a rămas.
Folosind o abordare statistică cunoscută sub numele de analiză de mediere, cercetătorii au determinat secvenţa evenimentelor: predispoziţia genetică duce la fumat, care duce la scăderea volumului cerebral.
„Sună rău, şi este rău", spune dr. Bierut.
Potrivit medicului, o reducere a volumului creierului este în concordanţă cu o îmbătrânire accelerată.
Acest lucru este important pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, întrucât şi îmbătrânirea, şi fumatul sunt ambii factori de risc pentru demenţă.
Şi, din păcate, micşorarea creierului pare să fie ireversibilă. Analizând datele privind persoanele care au renunţat la fumat cu ani înainte, cercetătorii au descoperit că, în ceea ce priveşte creierul lor, acesta a rămas permanent mai mic decât cel al persoanelor care nu au fumat niciodată.
„Nu puteţi anula daunele care au fost deja făcute, dar puteţi evita să provocaţi daune suplimentare", au comentat autorii.
„Fumatul este un factor de risc modificabil. Există un singur lucru pe care îl puteţi schimba pentru a opri îmbătrânirea creierului şi pentru a vă expune la un risc crescut de demenţă, şi anume să renunţaţi la fumat", au concluzionat autorii acestei cercetări.
