Dimensiunea creierului uman ar putea creşte treptat de-a lungul timpului, iar acest lucru ar putea reduce riscul de demenţă la generaţiile mai tinere, potrivit unei noi cercetări, publicate marţi.
Un studiu a analizat imaginile creierelor a peste 3.000 de americani, cu vârste cuprinse între 55 şi 65 de ani, şi a constatat că cei născuţi în anii 1970 au un volum general al creierului cu 6,6% mai mare decât cei născuţi în anii 1930.
De asemenea, membrii Generaţiei X aveau un volum de materie albă cu aproape 8% mare şi un volum de suprafaţă a materiei cenuşii cu aproape 15% mai mare decât membrii Generaţiei Tăcute*.
O parte specifică a creierului, numită hipocampus, care joacă un rol important în memorie şi învăţare, şi-a extins volumul cu 5,7% procente în generaţiile succesive studiate.
Acest lucru a fost valabil chiar şi după ce s-au luat în considerare alţi factori implicaţi, precum înălţimea, vârsta şi sexul.
„Deceniul în care se naşte cineva pare să aibă un impact asupra dimensiunii creierului şi, potenţial, asupra sănătăţii creierului pe termen lung", explică, într-un comunicat de presă, neurologul Charles DeCarli de la Universitatea Davis din California, care a condus cercetarea.
Genetica joacă un rol major în determinarea dimensiunii creierului, „dar descoperirile noastre indică faptul că influenţele externe - cum ar fi factorii de sănătate, sociali, culturali şi educaţionali - pot juca, de asemenea, un rol", a mai precizat cercetătorul american.
Tendinţe privind volumul creierului. Tendinţe generaţionale (între generaţii) în ceea ce priveşte volumul intracranian al creierului şi volumul hipocampal. (DeCarli et al., JAMA Neurology, 2024)
În prezent, demenţa afectează zeci de milioane de persoane la nivel global şi, pe măsură ce populaţia îmbătrânită a lumii creşte, diagnosticele pentru această boală sunt pe cale să se tripleze în următoarele trei decenii, potrivit estimărilor.
Dar iată un lucru plin de speranţă de luat în considerare: în ultimele trei decenii, incidenţa demenţei în Statele Unite şi în Europa a scăzut cu aproximativ 13 % în fiecare deceniu.
Riscul absolut de demenţă pare să fie în scădere pentru generaţiile mai tinere, posibil din cauza unui stil de viaţă şi a unei educaţii mai sănătoase.
Demenţa este marcată de o subţiere a materiei cenuşii a creierului, numită cortex, care joacă un rol în memorie, învăţare şi raţionament, printre multe alte procese cognitive.
Deoarece creierul bolnav se micşorează treptat în timp, este logic că a avea un volum mai mare de la început ar putea ajuta la protejarea împotriva deteriorării legate de vârstă.
Într-adevăr, studiile au arătat că performanţa cognitivă este mai bună la pacienţii cu Alzheimer cu un creier cu volum mai mare, ceea ce susţine această aşa-numită „ipoteză a rezervei cerebrale".
Pentru a vedea dacă dimensiunea creierului ar putea explica incidenţa mai scăzută a demenţei la generaţiile mai tinere, deCarli şi colegii săi au folosit datele colectate de Studiul Framingham Heart, care a urmărit starea de sănătate a americanilor născuţi între 1930 şi 1980.
Atunci când participanţii au împlinit vârsta cuprinsă între 55 şi 65 de ani, ceea ce s-a întâmplat între 1999 şi 2019, au fost supuşi la o scanare imagistică prin rezonanţă magnetică a creierului lor. Aceste date au fost puse la dispoziţie abia în octombrie 2023.
Sărind peste rezultate, echipa arată că generaţiile mai tinere au volume cerebrale mai mari, atât în general, cât şi la nivel regional.
De asemenea, echipa nu i-a comparat doar pe cei născuţi în anii 1930 cu cei din anii 1970. Ei şi-au repetat analiza în rândul a 1.145 de adulţi de vârstă similară care s-au născut şi în anii 1940 şi 1950.
Încă o dată, constatările lor au dezvăluit o creştere constantă şi consecventă a volumului creierului, deceniu după deceniu - un efect care, potrivit cercetătorilor, este mic pentru individ, dar „probabil substanţial la nivel de populaţie".
Cercetătorii au emis o ipoteză potrivit căreia: „Structuri cerebrale mai mari, precum cele observate în studiul nostru, pot reflecta o mai bună dezvoltare a creierului şi o mai bună sănătate a creierului".
„O structură mai mare a creierului reprezintă o rezervă cerebrală mai mare şi poate amortiza efectele la sfârşitul vieţii ale bolilor cerebrale legate de vârstă, cum ar fi Alzheimer şi demenţele conexe", notează ei.
Cu toate acestea, neuroştiinţele nu sunt întotdeauna de acord cu faptul că volumul creierului este un indicator adecvat pentru rezerva cerebrală. Unele studii nu au reuşit să arate nicio asociere între performanţa memoriei şi volumul creierului în timp.
La urma urmei, dimensiunea nu este totul când vine vorba de funcţia creierului. Nu te face neapărat mai deştept, dar ar putea fi o frână în ceea ce priveşte deteriorarea, care vine odată cu vârsta.
Exerciţiile fizice regulate, de exemplu, sunt legate de un volum cerebral mai mare în regiunile de memorie şi de învăţare. În timp ce o dietă proastă, consumul de alcool şi izolarea socială par să aibă efectul invers.
Un studiu publicat recent în revista JNeurosci privind sărăcia a constatat că materia albă se poate deteriora din cauza unei pierderi de densitate a conexiunilor neuronale şi a unei pierderi a învelişului protector care ajută neuronii să trimită rapid mesaje. Veniturile mai mari par să protejeze împotriva acestui efect.
„O conectivitate sporită ar putea explica constatarea noastră privind creşterea volumului materiei albe... şi se potriveşte bine cu ipoteza de eşafodaj a rezervei cognitive", scriu deCarli şi colegii.
„Structura mai mare a creierului, care poate reflecta o dezvoltare şi o sănătate mai bună a acestuia, este cel puţin o manifestare a unei rezerve cerebrale îmbunătăţite care ar putea atenua efectul bolilor de la sfârşitul vieţii asupra demenţei incidente" au concluzionat autorii acestu studiu, care a fost publicat marţi, în revista JAMA Neurology.
*O listă a tuturor generaţiilor/grupurilor de vârstă şi numele acestora în funcţie de anul naşterii:
Marea generaţie: născuţi între 1901 şi 1924
Generaţia tăcută: născuţi între 1928 şi 1945
Baby Boomers: născuţi între 1946 şi 1964
Generaţia Jones: născuţi între 1955 şi 1965
Generaţia X: născuţi între 1965 şi 1980
Xennials: născuţi între 1977 şi 1983
Milenialii: născuţi între 1981 şi 1996
Generaţia Z: născuţi între 1997 şi 2010
Generaţia Alpha: născuţi după 2010 - mijlocul lui 2020
Credit: Cmglee - Creative Commons Attribution-Share Alike 4.0 International license.
