Pentru unele persoane de vârstă mijlocie, cantitatea de grăsime din pancreas, ficat şi burtă este legată de volumul şi funcţia creierului, potrivit unui nou studiu, publicat marţi de cercetători din Israel.
Impactul grăsimii abdominale asupra sănătăţii creierului şi cogniţiei este, în general, mai pronunţat la bărbaţii de vârstă mijlocie cu risc ridicat de boală Alzheimer, spre deosebire de femei, potrivit cercetătorilor de la Rutgers Health.
La persoanele de vârstă mijlocie cu antecedente familiale de boală Alzheimer, cantitatea de grăsime din organele abdominale (pancreas, ficat şi grăsime din burtă) este legată de volumul creierului şi de funcţia cognitivă, potrivit studiului publicat marţi în revista Obesity.
Studiul a fost condus de echipe de la Centrul de Cercetare a bolii Alzheimer din cadrul Institutului Rutgers pentru Sănătatea Creierului (BHI).
Cercetarea, realizată pe 204 participanţi sănătoşi de vârstă mijlocie cu demenţă Alzheimer, a investigat depozitele de grăsime din pancreas, ficat şi abdomen, măsurate cu ajutorul RMN.
„La bărbaţii de vârstă mijlocie cu risc ridicat de Alzheimer - dar nu şi la femei - o grăsime pancreatică mai mare a fost asociată cu o cogniţie şi volume cerebrale mai scăzute, sugerând o potenţială legătură specifică sexului între grăsimea abdominală distinctă şi sănătatea creierului", a declarat Beeri, specialist în cercetarea neurodegeneraţiei la BHI şi membru al facultăţii Institutului Rutgers pentru sănătate, politici de sănătate şi cercetare în domeniul îmbătrânirii.
Obezitatea este un factor de risc pentru o funcţionare cognitivă mai scăzută şi un risc mai mare de demenţă, cu asocieri diferite între sexe.
Rezultatele cercetării evidenţiază importanţa investigării interrelaţiilor dintre depozitele de grăsime, îmbătrânirea creierului şi cogniţia în contextul diferenţelor de sex.
În plus, studiul contestă utilizarea convenţională a indicelui de masă corporală (IMC) ca măsură principală pentru evaluarea riscurilor cognitive legate de obezitate.
Cercetătorii au declarat că IMC reprezintă deficitar distribuţia grăsimii corporale şi nu ţine neapărat cont de diferenţele de sex.
„Constatările noastre indică corelaţii mai puternice în comparaţie cu relaţiile dintre IMC şi cogniţie, sugerând că depunerile de grăsime abdominală, mai degrabă decât IMC, reprezintă un factor de risc pentru o funcţionare cognitivă mai scăzută şi un risc mai mare de demenţă", scriu cercetătorii.
Potrivit autorilor, rezultatele acestui studiu deschid noi căi pentru intervenţii specifice şi pentru explorarea în continuare a abordărilor specifice, în funcţie de sex, în ceea ce priveşte înţelegerea şi atenuarea impactului grăsimii abdominale asupra sănătăţii creierului.
