Terapia genică reprezintă o abordare revoluţionară pentru tratarea bolilor genetice grave, şi implică cel mai adesea înlocuirea sau repararea unei gene defecte. Cele mai eficiente sisteme de livrare din prezent sunt cele bazate pe un virus inofensiv numit virus adeno-asociat (VAA), care are o capacitate naturală de a transporta informaţii genetice în celulele umane.
Într-un studiu în premieră mondială, publicat joi în revista Nature Communications, o echipă de oameni de ştiinţă de la Institutul pediatric de cercetări medicale (CMRI), din Australia, a testat noi terapii genice într-un ficat uman întreg, cu scopul de a dezvolta tratamente mai eficiente pentru boli ereditare care pun în pericol viaţa.
Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă cercetătorii în demersul lor de a aduce terapiile genice din laborator în clinică este lipsa accesului la modele preclinice eficiente, care pot fi utilizate pentru a dezvolta şi testa noile terapii, cum sunt testele de laborator care sunt relevante din punct de vedere biologic şi predictive din punct de vedere clinic înainte ca o terapie să poată fi testată pe pacienţi.
Este vital ca aceste modele să reproducă fidel condiţiile fiziologice umane şi organizarea complexă a ţesuturilor, astfel încât să poată indica cu exactitate rezultatul atunci când terapia este administrată unui pacient.
Anul trecut, Unitatea de Cercetare Translaţională a CMRI a colaborat la un studiu, împreună cu o echipă de la spitalul Royal Prince Alfred, pentru a stabili o nouă metodă de menţinere în viaţă a unui ficat uman într-un cadru de laborator.
Exemplarele care nu sunt adecvate pentru transplant uman - şi care ar fi fost aruncate sau păstrate la gheaţă pentru cercetare - pot fi acum conservate în afara corpului la temperatura corpului uman, prin sistemul de perfuzare hepatică normotermică, permiţând astfel cercetări biomedicale de ultimă oră.
Echipa CMRI a demonstrat acum potenţialul de a utiliza acest sistem pentru a testa terapiile pe bază de virus adeno-asociat înainte de iniţierea studiilor clinice.
Utilizarea ficatului uman întreg este un progres revoluţionar în domeniul terapiei genice, deoarece permite cercetătorilor să testeze cu precizie modul în care noile terapii ar afecta un organ important, ficatul - ceea ce nu se putea face înainte.
„Studiul este foarte important pentru noi, deoarece acum, pentru prima dată, putem evalua funcţia terapiei genice direct pe organul ţintă: ficatul uman", a declarat profesorul asociat Leszek Lisowski, autorul principal al acestei cercetări.
„Acest lucru este important, deoarece generaţia actuală de vectori virali pe care îi folosim pentru a livra terapiile genice în ficat nu sunt suficient de buni pentru majoritatea aplicaţiilor clinice. În prezent, trebuie să folosim adesea aceste terapii în doze mari pentru a depăşi ineficienţa lor funcţională şi pentru a obţine beneficii clinice. Până în prezent, instrumentele de administrare a terapiei genice au fost testate pe modele animale, care, deşi sunt de nepreţuit pentru a evalua siguranţa şi ţintirea altor organe/ţesuturi, nu reproduc în mod adecvat funcţionalitatea acestor metode de administrare la pacient", a adăugat el.
Cercetarea lărgeşte repertoriul de modele preclinice disponibile pentru efectuarea de studii cu vectori direcţionaţi către ficat şi permite reducerea la minimum a utilizării animalelor.
În mod ideal, spun autorii, „acest lucru ne va aduce mai aproape de terapii genice mai eficiente pentru boli care în prezent au tratamente limitate, sau nu au deloc".
Profesorul asociat Lisowski a declarat că acest nou model avansat de ficat uman nu numai că va schimba regulile jocului atunci când se efectuează evaluarea funcţională a noilor terapii, dar va permite, de asemenea, să se estimeze cu mai multă precizie doza eficientă a noilor terapii şi să se identifice potenţialele efecte secundare toxice.
De asemenea, va fi un sistem puternic pentru dezvoltarea de noi vectori virali adecvaţi, care vor sta la baza terapiilor avansate de ultimă generaţie.
